Libertate religioasă

Ce înseamnă întâlnirea Papei Francisc cu Patriarhul Kiril

 

Întâlnirea dintre Papă şi Patriarh nu e despre Marea Schismă din anul 1054, ci are semnificații mult mai actuale și mai profunde. 1054 este o falsă falie istorică. Deja la 1054 creștinismul răsăritean, respectiv cel apusean, evoluaseră diferit în foarte multe privințe. Bisericile erau foarte diferite și în bună măsură separate, dar nu stăteau neapărat una cu spatele la cealaltă într-o atmosferă de indiferență. În urma căderii Imperiului Roman de Apus (anul 476), Occidentul Europei era lipsit de mai bine de jumătate de mileniu de autoritate politică, iar Biserica Romei a ocupat acest spațiu al exercitării puterii politice. Răsăritul, dimpotrivă, teoretizase simfonia bizantină, iar Biserica Ortodoxă era protejată de un Imperiu și o civilizație cu mult superioare Occidentului.

O definire teologică a societății civile

Ceea ce cele două Biserici aveau în comun atât înainte, cât și mult timp după anul 1054, era monopolul asupra zonei non-politice și non-economice. Ceea ce nu este politic, adică nu-și propune să exercite putere politică și ceea ce nu este economic, adică nu-și propune să facă profit, este o zonă cunoscută astăzi drept societatea civilă. O societate civilă puternică și autentică este aceea care nu-și propune finalitățile politicii sau economiei în sensul dezvoltat de Carl Schmitt, dar influențează atât politicul, cât și economicul în scopul articulării binelui comun al societății.

Anterior Iluminismului, cu mult înainte de apariția marilor organizații ale societății civile în secolul al XIX-lea (partide politice, sindicate, organizații de caritate etc.), Biserica reglementa toate raporturile umane non-politice și non-economice. Toate instituțiile civile consacrate de modernitate ca fiind guvernate de către stat (căsătorie, divorț, adopție, moștenire etc.), dar mai ales cultura, educația și caritatea aparțineau comunităților religioase creștine. Non-politicul și non-economicul se epuizau în cadrul Bisericii și erau definite ca domeniulal carității, iubirii, respectului reciproc și prieteniei, toate puse sub semnul lui sumpatheia (nr: grecescul sumpatheia înseamnă comuniune de sentimente, simțământ comun).

Unul dintre cei mai influenți teologi contemporani, John Milbank, remarcă rolul Bisericii medievale de a se ocupa nu numai de mântuirea sufletelor, ci și acela de a guverna întreaga zonă socială a carității și reconcilierii.

Ecclesia și sumpatheia

Iluminismul expropriază Bisericii o bună parte din aceste roluri, duce la nașterea statului modern care încet-încet va acapara raporturile civile, sociale și politice dintre cetățeni, iar societatea civilă nu se va mai suprapune peste Ecclesia, ci se va diversifica urmând spiritul liberalismului și democrației. Redefinirea societății civile în modernitate, drept o colecție de asocieri libere cetățenești care nu au scop politic sau economic, face ca Biserică să rămâne un simplu actor printre mulți alții. Dacă în epoca medievală grija față de săraci, orfani, invalizi etc. era apanajul Bisericii, în modernitate uniunile libere ale muncitorilor care poartă numele de sindicat sunt cele care  presează politicul pentru obținerea de drepturi și beneficii sociale. Această schimbare de paradigmă politică face ca Biserica să fie nevoită să se retragă cât mai mult din spațiul public și să fie localizată, impotriva voinței ei, într-un spațiu mai degrabă tăcut al societății civile.

Definiția liberală și post-creștină a societății civile a fost la rându-i coruptă de posmodernitate, iar astăzi înțelegem prin societate civilă un grup de ONG-uri foarte vocale la adresa puterii politice și extrem de combatante în privința unor drepturi și libertăți cetățenești importante, dar aflate la periferia binelui comun al societății. Teologic vorbind, spațiul definit drept sumpatheia s-a secularizat, s-a golit de virtute și s-a formalizat până în punctul în care cetățenii nu mai pot distinge între calitatea și interesele diverșilor actori ai societății civile. Societatea civilă așa cum este ea prezentată de presa de astăzi nu mai are în centru persoană umană, ci exclusiv pe cetățeanul-protestatar.

Atât întâlnirea istorică, dar mai ales declarația comună a Papei Francisc și a Patriarhului Kiril din data de 12 februarie 2016 au o maximă importanță în plan diplomatic. E vorba de un gest și un text care vor fi invocate în relațiile diplomatice foarte mult timp de aici încolo. Dar, cred că dincolo de aspectul politico-diplomatic, textul celor doi lideri bisericești consemnează într-un spirit democratic tocmai nostalgia perfect justificată a creștinismului de a recupera spațiul pierdut în ultimele două-trei secole, adică locul central în cadrul societății civile ca sumpatheia.

Astăzi, poate mai mult ca oricând, Bisericile sunt chemate să fie incomode nu în plan politic, ci în planul societății civile acolo unde, dacă ar arunca o simplă privire în trecutul și tradiția care le unește, vor găsi un tezaur inestimabil de resurse teologice pentru ca noi toți să trăim în democrații mai umane și mai consensuale.

Suntem preocupați de limitarea actuală a drepturilor creștinilor, chiar discriminarea lor, atunci când unele forțe politice, ghidate de ideologia unui secularism atât de adesea agresiv, depun eforturi să îi împingă la periferia vieții publice (Declarația comună a Papei Francisc I și a Patriarhului Kiril, 12 februarie 2016).

libertate religioasă, societate civilă, secularism, Papa, Patriarh

Comments Box SVG iconsUsed for the like, share, comment, and reaction icons

2 days ago

Catalin Raiu #forb

Am participat împreună cu Csaba Asztalos, președintele CNCD, la emisiunea moderată de Tiberiu Nica cu tema: Libertatea religioasă în pandemie #FreedomOfReligion #FoRB #FoRBRomania
fb.watch/9vFmmZ96zi/
...

3 days ago

Catalin Raiu #forb

Marking the International Day for Tolerance, #ODIHR is publishing its hate crime data for 2020.

The 2020 data contain information provided by participating States, civil society and international organizations. This includes official data reported by 42 states, including disaggregated official hate crime statistics for 36 countries.

The data also include information on hate incidents in 46 participating States, as reported by 136 civil society groups, UNHCR and OSCE missions. These contributions amount to 7,181 hate incidents, including 3,173 disaggregated statistical incidents and 4,008 descriptive incidents.
#FreedomOfReligion #FoRB #OSCE
hatecrime.osce.org/hate-crime-data?year=2020-
...

Marking the International Day for Tolerance, #ODIHR is publishing its hate crime data for 2020.

The 2020 data contain information provided by participating States, civil society and international organizations. This includes official data reported by 42 states, including disaggregated official hate crime statistics for 36 countries.

The data also include information on hate incidents in 46 participating States, as reported by 136 civil society groups, UNHCR and OSCE missions. These contributions amount to 7,181 hate incidents, including 3,173 disaggregated statistical incidents and 4,008 descriptive incidents.  
#FreedomOfReligion #FoRB #OSCE
https://hatecrime.osce.org/hate-crime-data?year=2020-

4 days ago

Catalin Raiu #forb

Viața religioasă a fost uitată și-n acest program de guvernare. Cultele religioase sunt menționate doar accidental acolo unde statul are nevoie de legitimitatea politică a Bisericii (ex: campania de vaccinare și pactul național de solidaritate). Bisericii i se cere să gireze cu legitimitatea ei politicile statului, este văzută ca subiect al guvernării, nu și ca obiect, în ciuda faptului că în România 🇹🇩 peste 99% din populație își declară calitatea de membru al unui din cele 18 culte religioase.
Statul e interesat de ce poate FACE Biserica pentru societate, nu de ceea ce ESTE Biserica în societate. Ca și în perioada de debut a pandemiei, statul pare interesat de instrumentalizarea politică a cultelor religioase, nu de modalitatea în care libertatea religioasă ca drept fundamental al omului este structurată și detaliată în politici publice.
Tot risipită printre rânduri, „#religia” este asociată cu minoritățile naționale doar ca justificare democratică a corporatizării deciziei politice nu pentru a armoniza relația dintre drepturile fundamentale sau coordonarea de politici publice inclusiv în zona dialogului interreligios și interconfesional.
Nu e întâmplătoare această lipsă de interes dublată de o lipsă acută de expertiză pe domeniul relației stat-culte având în vedere că în ultimii 2 ani am asistat deopotrivă la decizii stângace privind restricționarea vieții religioase în pandemie sancționate de Curtea de Apel din București, la o lipsă acută de comunicare și mai ales la absența unui cadru predictibil care să guverneze relația dintre stat și culte în beneficiul întregii societăți prin intermediul libertății religioase.
Dincolo de aceste lucruri, pandemia ne-a arătat că, față de multe țări din Uniunea Europeană 🇪🇺, relația stat culte din România suferă de câteva patologii:
1. Nu e normată de principiul libertății religioase, ci e mai degrabă corporatizată pe rețete interbelice sau comuniste;
2. Nu aveam o strategie națională care să acopere intențiile publice referitoare la viața religioasă; așadar, nu există o predictibilitate în privința politicilor publice;
3. E bazată pe înțelegeri informale, tăinuite și exclusiviste, nu articulată într-o platformă de comunicare transparentă și incluzivă care să implice toți actorii legitim interesați, așa cum recomandă #OSCE și cum practică țări precum Marea Britanie🇬🇧;

Nici în acest program de guvernare nu avem nici măcar un angajament formal de respectare a principiilor care guvernează viața religioasă în Europa: libertatea religioasă, autonomia cultelor (pusă sub semnul întrebării în pandemie și reparată doar parțial de instanța de judecată), predictibilitate, subsidiaritate și transparență decizională.
Absența referințelor la religie/culte în programul de guvernare nu face decât să țină țara noastră la distanță de bunele practici europene, în proximitatea nostalgiilor non-democratice și într-o indiferență malignă față de libertatea religioasă.
...

Comment on Facebook

Observații corecte, domnule Raiu. Mi-ar plăcea tare mult dacă pe lângă termenul „culte” ar apărea în comentariile dumneavoastră și termenii „asociații religioase” și „grupuri religioase”, întrucât nu toți cei peste 99% dintre credincioși fac parte din cele 18 culte din România. Și credincioșii din asocieri și grupări religioase mai mici sunt importanți și s-ar bucura să se știe considerați așa. Nu mă îndoiesc de faptul că dumneavoastră așa îi vedeți, de aceea și apreciez luările dumneavoastră de poziție în favoarea libertății religioase, doar că mi-ar plăcea să văd afirmată mai des această realitate. Pentru că, da, și eu fac parte dintr-o astfel de asociație. În rest, mă rog ca libertatea în Cristos să mai fie însoțită de libertatea pentru Cristos, măcar așa cum a fost la începutul lui 2020. Doamne, ai milă!

Biserica este la etc, contează doar atunci când se caută vinovați, ca să fie arătată cu degetul...

View more comments

7 days ago

Catalin Raiu #forb

Dezbatere despre relația dintre creștinism și drepturile omului #FoRB #LibertateReligioasa #FreedomOfReligion
www.youtube.com/watch?v=-iy7x52oNGQ
...

Dezbatere despre relația dintre creștinism și drepturile omului #FoRB #LibertateReligioasa #FreedomOfReligion
https://www.youtube.com/watch?v=-iy7x52oNGQ

Comment on Facebook

Discutiile de la noi reflecta o abordare libertariana simplista gen consensul de la Washington, adica mult mai productiv ar fi daca am incerca sa iesim putin din schema, mai ales ca venind dintr o lume a obstii si a dreptului de folosinta, mai pastram reflexe care nu se pupa cu legalismul si individualismul occidental (ceea ce nu e rau, e rau mai curand ce am facut din ele, p fi citati destui in genul E Ostrom) si atunci de ce Plus ca prea mult multe, de ex discutiile din zona comunitariana, care tind spre o abordare pozitiva a dreptului drepturilor mai curand decat universala in sensul consacrat de rationalismul iluminist (gen joseph ratz, john gray etc), ne scapa quasi integral, ca sa nu mai vorbesc de baietii din uk ca J Milbank si compania, care au lansat o critica sustinuta din anii 90 a liberalism lui (post liberalism) de pe pozitii teologice Ca idee academic.oup.com/ojlr/article-abstract/1/1/203/1547656?redirectedFrom=PDF

View more comments

Load more

#NeverAgain #FoRB #FoRBRomania ...

Celebrating Queen’s Birthday 🇬🇧 ...

Warm wishes to the Jewish Community celebrating #RoshHashanah this weekend! May it be a year of peace and health! Shana Tova, Happy New Year! #FoRB #freedomofreligion #FoRBRomania ...

#FoRB #FoRBRomania #CatalinRaiu #religiousfreedom ...

This error message is only visible to WordPress admins

Error: API requests are being delayed. New posts will not be retrieved for at least 5 minutes.

Află ce e nou