FoRB România își propune să promoveze libertatea de religie și credință contribuind astfel la efortul de democratizare a României.
Libertatea religioasă este dreptul oricărei persoane de a avea sau de a adopta o credință religioasă, de a și-o manifesta în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin practicile şi ritualurile specifice cultului, inclusiv prin educaţie religioasă, precum şi libertatea de a-şi păstra sau schimba credinţa religioasă.
FoRB România își propune să aducă la un loc expertiză din partea cercetătorilor, oamenilor politici, reprezentanților organizațiilor religioase și să desfășoare propiecte concrete pentru promovarea libertății religioase. Încercăm împreună să consolidăm o rețea de experți pe domeniul libertății religioase, să reflectăm constructiv asupra vieții religioase din țara noastră și, mai ales, să propunem autorităților un set de politici publice care să consolideze libertatea religioasă.
În calitatea de membru al panelului de experți pe libertate religioasă al OSCE, având o experiență academică substanțială în acest domeniu și activând timp de aproape 7 ani în cadrul Guvernului României în calitate de expert pe libertate religioasă, comunicare și relații internaționale, sunt sigur că pot pune în slujba multor persoane atât expertiza, cât și disponibilitatea mea.
Cătălin Raiu
Președinte FoRB România
Recomand Syntopic:
www.syntopic.ro/este-renasterea-cazuisticii-despre-cazuistica/
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?
www.syntopic.ro
Deși „noua cazuistică” păstrează structura formală a „vechii cazuistici”, este clar că aceasta nu concepe situația dilematică ca pe un conflict între valorile creștine sau virtuțile clasice, ci mai degrabă ca pe o problemă pragmatică care trebuie rezolvată în așa fel încât...Am participat împreună cu Csaba Asztalos, președintele CNCD, la emisiunea moderată de Tiberiu Nica cu tema: Libertatea religioasă în pandemie #FreedomOfReligion #FoRB #FoRBRomania
fb.watch/9vFmmZ96zi/
Marking the International Day for Tolerance, #ODIHR is publishing its hate crime data for 2020.
The 2020 data contain information provided by participating States, civil society and international organizations. This includes official data reported by 42 states, including disaggregated official hate crime statistics for 36 countries.
The data also include information on hate incidents in 46 participating States, as reported by 136 civil society groups, UNHCR and OSCE missions. These contributions amount to 7,181 hate incidents, including 3,173 disaggregated statistical incidents and 4,008 descriptive incidents.
#FreedomOfReligion #FoRB #OSCE
hatecrime.osce.org/hate-crime-data?year=2020-
Viața religioasă a fost uitată și-n acest program de guvernare. Cultele religioase sunt menționate doar accidental acolo unde statul are nevoie de legitimitatea politică a Bisericii (ex: campania de vaccinare și pactul național de solidaritate). Bisericii i se cere să gireze cu legitimitatea ei politicile statului, este văzută ca subiect al guvernării, nu și ca obiect, în ciuda faptului că în România 🇹🇩 peste 99% din populație își declară calitatea de membru al unui din cele 18 culte religioase.
Statul e interesat de ce poate FACE Biserica pentru societate, nu de ceea ce ESTE Biserica în societate. Ca și în perioada de debut a pandemiei, statul pare interesat de instrumentalizarea politică a cultelor religioase, nu de modalitatea în care libertatea religioasă ca drept fundamental al omului este structurată și detaliată în politici publice.
Tot risipită printre rânduri, „#religia” este asociată cu minoritățile naționale doar ca justificare democratică a corporatizării deciziei politice nu pentru a armoniza relația dintre drepturile fundamentale sau coordonarea de politici publice inclusiv în zona dialogului interreligios și interconfesional.
Nu e întâmplătoare această lipsă de interes dublată de o lipsă acută de expertiză pe domeniul relației stat-culte având în vedere că în ultimii 2 ani am asistat deopotrivă la decizii stângace privind restricționarea vieții religioase în pandemie sancționate de Curtea de Apel din București, la o lipsă acută de comunicare și mai ales la absența unui cadru predictibil care să guverneze relația dintre stat și culte în beneficiul întregii societăți prin intermediul libertății religioase.
Dincolo de aceste lucruri, pandemia ne-a arătat că, față de multe țări din Uniunea Europeană 🇪🇺, relația stat culte din România suferă de câteva patologii:
1. Nu e normată de principiul libertății religioase, ci e mai degrabă corporatizată pe rețete interbelice sau comuniste;
2. Nu aveam o strategie națională care să acopere intențiile publice referitoare la viața religioasă; așadar, nu există o predictibilitate în privința politicilor publice;
3. E bazată pe înțelegeri informale, tăinuite și exclusiviste, nu articulată într-o platformă de comunicare transparentă și incluzivă care să implice toți actorii legitim interesați, așa cum recomandă #OSCE și cum practică țări precum Marea Britanie🇬🇧;
Nici în acest program de guvernare nu avem nici măcar un angajament formal de respectare a principiilor care guvernează viața religioasă în Europa: libertatea religioasă, autonomia cultelor (pusă sub semnul întrebării în pandemie și reparată doar parțial de instanța de judecată), predictibilitate, subsidiaritate și transparență decizională.
Absența referințelor la religie/culte în programul de guvernare nu face decât să țină țara noastră la distanță de bunele practici europene, în proximitatea nostalgiilor non-democratice și într-o indiferență malignă față de libertatea religioasă.
Observații corecte, domnule Raiu. Mi-ar plăcea tare mult dacă pe lângă termenul „culte” ar apărea în comentariile dumneavoastră și termenii „asociații religioase” și „grupuri religioase”, întrucât nu toți cei peste 99% dintre credincioși fac parte din cele 18 culte din România. Și credincioșii din asocieri și grupări religioase mai mici sunt importanți și s-ar bucura să se știe considerați așa. Nu mă îndoiesc de faptul că dumneavoastră așa îi vedeți, de aceea și apreciez luările dumneavoastră de poziție în favoarea libertății religioase, doar că mi-ar plăcea să văd afirmată mai des această realitate. Pentru că, da, și eu fac parte dintr-o astfel de asociație. În rest, mă rog ca libertatea în Cristos să mai fie însoțită de libertatea pentru Cristos, măcar așa cum a fost la începutul lui 2020. Doamne, ai milă!
Biserica este la etc, contează doar atunci când se caută vinovați, ca să fie arătată cu degetul...
Dezbatere despre relația dintre creștinism și drepturile omului #FoRB #LibertateReligioasa #FreedomOfReligion
www.youtube.com/watch?v=-iy7x52oNGQ
Discutiile de la noi reflecta o abordare libertariana simplista gen consensul de la Washington, adica mult mai productiv ar fi daca am incerca sa iesim putin din schema, mai ales ca venind dintr o lume a obstii si a dreptului de folosinta, mai pastram reflexe care nu se pupa cu legalismul si individualismul occidental (ceea ce nu e rau, e rau mai curand ce am facut din ele, p fi citati destui in genul E Ostrom) si atunci de ce Plus ca prea mult multe, de ex discutiile din zona comunitariana, care tind spre o abordare pozitiva a dreptului drepturilor mai curand decat universala in sensul consacrat de rationalismul iluminist (gen joseph ratz, john gray etc), ne scapa quasi integral, ca sa nu mai vorbesc de baietii din uk ca J Milbank si compania, care au lansat o critica sustinuta din anii 90 a liberalism lui (post liberalism) de pe pozitii teologice Ca idee academic.oup.com/ojlr/article-abstract/1/1/203/1547656?redirectedFrom=PDF
#NeverAgain #FoRB #FoRBRomania
Celebrating Queen’s Birthday 🇬🇧
Warm wishes to the Jewish Community celebrating #RoshHashanah this weekend! May it be a year of peace and health! Shana Tova, Happy New Year! #FoRB #freedomofreligion #FoRBRomania
#FoRB #FoRBRomania #CatalinRaiu #religiousfreedom
Error: API requests are being delayed. New posts will not be retrieved for at least 5 minutes.
