Între identitate națională și libertate religioasă

Back to Blog
Sfanta Cruce
Posted by: Themistius-George Tiliţă Tags: , , , , , , , , Comments: 0

Acest text se dorește a fi o reflecție generaliza(n)tă asupra elementului religios în construirea identității contextului național și o verificare a compatibilității acestuia cu democrația care garantează prin Constituție libertatea credințelor religioase, a conștiinței și autonomia cultelor religioase față de stat.

Identitatea națională este fundamentul suveranității, legată strict de tradiția poporului, de acceptarea unui model de comportament și stil de viață care se bazează pe valori elaborate generațional. Identitatea ca matrice a suveranității ne trimite, implicit, la faptul că statul reunește, tutelar, identitatea culturală cu identitatea națională.

De facto, identitatea națională posedă intrinsec elemente tradițional-istorice (cum a fost creat și s-a dezvoltat continuu un popor, din perioada miturilor naționale, până la cutumele și valorile fondatoare ale comunității) dar și un element de natură etică, prin reproducerea unor comportamente transmise și acceptate social, chiar prin perspectiva imediată a asigurării nevoilor materiale și spirituale, considerate primare. Toate elementele se regăsesc la nivel național, se exprimă, nu atât la nivelul comunităților din spațiul statal, ci în majoritatea poporului care constituie națiunea.

Dacă din punct teoretic aceste idei structurează raționamentul articolului, consider că trebuie specificată, în manieră particulară și în contextul național românesc caracteristic, formarea anevoioasă și destul de recentă a unui stat național unic, independent și suveran, capabil să reunească tot poporul român.

Subliniez aici o anumită structură tare a identității naționale românești, deoarece se sprijină pe două fundamente solide: cel al civilizației romane, de la care am preluat structura lingvistică, juridică și destule obiceiuri imuabile, dar și acea armonie dintre om și natură (suprimată în perioada comunistă, odată cu triumfalismul industrial) de care ne vorbește Titus Lucretius Carus, anume o activitate a omului, mai ales în spațiul rural, inspirată din capacitatea acestuia de a contempla zidurile cerești ale lumii, un ethos capabil de a găzdui popasul omului pe acest pământ, dotat de o sacralitate lăuntrică, și pe fundamentul creștinismului, atât din perspectiva unui element unificator al poporului, cât și ca meta-narațiune capabilă să fie condiție prealabilă pentru dezvoltarea conceptului de laicitate, înțeles aici ca desacralizarea politicului și deci bază pentru conceptul de suveranitate populară, și condiție pentru respectul demnității omului, atribut al tuturor ființelor umane, un drept fundamental în cadrul status civitatis.

Este știut faptul că fundația distincției dintre valorile spirituale și realitățile temporale, între credință și politică, își găsește originea în conceptul evanghelic din a da Cezarului ce este al Cezarului, pentru a lăsa lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.

Istoria României ne-a arătat însă că intoleranța religioasă, ascunsă pervers de ochii de dincolo de granițele țării, prevede exact opusul, anume că Cezarul se vrea suprapus  lui Dumnezeu, îl neagă, îl refuză, devenind, în radicalismul ucigaș de intelectuali și preoți, teocrația sistemului dictatorial.

Creștinismul, chiar și în prigoană, a continuat să sublinieze forța legăturii dintre demnitatea umană și cea divină, prin urmare, demnitatea inerentă a omului.

Principiul respectului pentru demnitatea umană constituie, în legile europene, elementul cardinal în care își are rădăcinile  grija pentru toate drepturile fundamentale. Trebuie menționată aici valoarea istorică a creștinismului ca element al unificării populației, nu doar dogmatic, cât și etic.   Educația creștină a integrat în poporul român o serie de valori și principii care, chiar și prin precipitatul secularizant, a contribuit la morală, a iluminat viața socială, economică și politică a națiunii.    Aceste valori sunt importante astăzi, mai ales privite prin prisma anticlericalismului actual, această ură ideologică care înveninează societatea.

Legătura dintre creștinism și identitatea națională are un sens util și evident: util pentru că definește un ethos politic profund antitetic fundamentalismului religios militant, cel care vede în celălalt un dușman de distrus, și un catalizator pentru o lege morală generală.

Putem observa curente care sunt ostile ideii de identitate individuală, mai ales ideii unei identități a poporului, curente ale obsesiei identitare care împiedică perceperea coexistenței naturale între persoane, din moment ce au căzut în eroarea relativismului care stipulează că persoanele sau grupurile pot dispune sau pot fonda propria existență doar pe un cert patrimoniu al culturii sau pe valori seculare.

Necesitatea garantării pluralismului confesional într-o democrație împiedică adoptarea unei religii determinate ca punct de vedere exclusiv al principiilor și valorilor pe care să fie fondat sistemul juridic statal și neagă caracterul exclusiv confesional al conceptelor utilizate de legislator.

Libertatea crezului, în respect cu toate viziunile asupra lumii prezente în societate, ar trebui să îndemne puterea publică pentru a găsi un consens intersectat asupra conceptelor juridice, care să nu neglijeze ci să fie apropiat tuturor cultelor și credințelor, fără a marginaliza sau generaliza excesiv.

În același timp, în perspectiva suveranității, creștinismul poate fi considerat, fără dubii, principalul izvor al valorilor prejuridice și prepolitice care curg ca un râu carstic în interiorul societății și care sunt fundamentul ideal al principiilor fără derogare pe care este fondat acest stat.

Folosind această cheie de lectură, creștinismul poate fi perceput nu doar din perspectiva religiei Bisericii, pe care credincioșii sunt liberi să o adopte, în respectul libertății religioase a fiecăruia, ci și ca pe o religie civică, un set de valori deteologizate dar legate puternic de cultura națională, cât pentru a crea un sens unificator: a trăi cu gândul că Dumnezeu există înseamnă a nega omului acel sens de omnipotență și de libertate absolută care prima dată îl exultă apoi îl degradează, a recunoaște condiția limitată a acestuia și conștientizarea limitelor etice ale propriilor acțiuni.

 Dumnezeu-Cuvântul rămâne fundamental pentru definirea istoriei și culturii în România, dar și pentru a găsi rațiunea acelei legi naturale, a unei gramatici a vieții sociale care permite armonia între diferiții actori din societate.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to Blog
Comments Box SVG iconsUsed for the like, share, comment, and reaction icons

2 days ago

Catalin Raiu #forb

Am participat împreună cu Csaba Asztalos, președintele CNCD, la emisiunea moderată de Tiberiu Nica cu tema: Libertatea religioasă în pandemie #FreedomOfReligion #FoRB #FoRBRomania
fb.watch/9vFmmZ96zi/
...

3 days ago

Catalin Raiu #forb

Marking the International Day for Tolerance, #ODIHR is publishing its hate crime data for 2020.

The 2020 data contain information provided by participating States, civil society and international organizations. This includes official data reported by 42 states, including disaggregated official hate crime statistics for 36 countries.

The data also include information on hate incidents in 46 participating States, as reported by 136 civil society groups, UNHCR and OSCE missions. These contributions amount to 7,181 hate incidents, including 3,173 disaggregated statistical incidents and 4,008 descriptive incidents.
#FreedomOfReligion #FoRB #OSCE
hatecrime.osce.org/hate-crime-data?year=2020-
...

Marking the International Day for Tolerance, #ODIHR is publishing its hate crime data for 2020.

The 2020 data contain information provided by participating States, civil society and international organizations. This includes official data reported by 42 states, including disaggregated official hate crime statistics for 36 countries.

The data also include information on hate incidents in 46 participating States, as reported by 136 civil society groups, UNHCR and OSCE missions. These contributions amount to 7,181 hate incidents, including 3,173 disaggregated statistical incidents and 4,008 descriptive incidents.  
#FreedomOfReligion #FoRB #OSCE
https://hatecrime.osce.org/hate-crime-data?year=2020-

4 days ago

Catalin Raiu #forb

Viața religioasă a fost uitată și-n acest program de guvernare. Cultele religioase sunt menționate doar accidental acolo unde statul are nevoie de legitimitatea politică a Bisericii (ex: campania de vaccinare și pactul național de solidaritate). Bisericii i se cere să gireze cu legitimitatea ei politicile statului, este văzută ca subiect al guvernării, nu și ca obiect, în ciuda faptului că în România 🇹🇩 peste 99% din populație își declară calitatea de membru al unui din cele 18 culte religioase.
Statul e interesat de ce poate FACE Biserica pentru societate, nu de ceea ce ESTE Biserica în societate. Ca și în perioada de debut a pandemiei, statul pare interesat de instrumentalizarea politică a cultelor religioase, nu de modalitatea în care libertatea religioasă ca drept fundamental al omului este structurată și detaliată în politici publice.
Tot risipită printre rânduri, „#religia” este asociată cu minoritățile naționale doar ca justificare democratică a corporatizării deciziei politice nu pentru a armoniza relația dintre drepturile fundamentale sau coordonarea de politici publice inclusiv în zona dialogului interreligios și interconfesional.
Nu e întâmplătoare această lipsă de interes dublată de o lipsă acută de expertiză pe domeniul relației stat-culte având în vedere că în ultimii 2 ani am asistat deopotrivă la decizii stângace privind restricționarea vieții religioase în pandemie sancționate de Curtea de Apel din București, la o lipsă acută de comunicare și mai ales la absența unui cadru predictibil care să guverneze relația dintre stat și culte în beneficiul întregii societăți prin intermediul libertății religioase.
Dincolo de aceste lucruri, pandemia ne-a arătat că, față de multe țări din Uniunea Europeană 🇪🇺, relația stat culte din România suferă de câteva patologii:
1. Nu e normată de principiul libertății religioase, ci e mai degrabă corporatizată pe rețete interbelice sau comuniste;
2. Nu aveam o strategie națională care să acopere intențiile publice referitoare la viața religioasă; așadar, nu există o predictibilitate în privința politicilor publice;
3. E bazată pe înțelegeri informale, tăinuite și exclusiviste, nu articulată într-o platformă de comunicare transparentă și incluzivă care să implice toți actorii legitim interesați, așa cum recomandă #OSCE și cum practică țări precum Marea Britanie🇬🇧;

Nici în acest program de guvernare nu avem nici măcar un angajament formal de respectare a principiilor care guvernează viața religioasă în Europa: libertatea religioasă, autonomia cultelor (pusă sub semnul întrebării în pandemie și reparată doar parțial de instanța de judecată), predictibilitate, subsidiaritate și transparență decizională.
Absența referințelor la religie/culte în programul de guvernare nu face decât să țină țara noastră la distanță de bunele practici europene, în proximitatea nostalgiilor non-democratice și într-o indiferență malignă față de libertatea religioasă.
...

Comment on Facebook

Observații corecte, domnule Raiu. Mi-ar plăcea tare mult dacă pe lângă termenul „culte” ar apărea în comentariile dumneavoastră și termenii „asociații religioase” și „grupuri religioase”, întrucât nu toți cei peste 99% dintre credincioși fac parte din cele 18 culte din România. Și credincioșii din asocieri și grupări religioase mai mici sunt importanți și s-ar bucura să se știe considerați așa. Nu mă îndoiesc de faptul că dumneavoastră așa îi vedeți, de aceea și apreciez luările dumneavoastră de poziție în favoarea libertății religioase, doar că mi-ar plăcea să văd afirmată mai des această realitate. Pentru că, da, și eu fac parte dintr-o astfel de asociație. În rest, mă rog ca libertatea în Cristos să mai fie însoțită de libertatea pentru Cristos, măcar așa cum a fost la începutul lui 2020. Doamne, ai milă!

Biserica este la etc, contează doar atunci când se caută vinovați, ca să fie arătată cu degetul...

View more comments

7 days ago

Catalin Raiu #forb

Dezbatere despre relația dintre creștinism și drepturile omului #FoRB #LibertateReligioasa #FreedomOfReligion
www.youtube.com/watch?v=-iy7x52oNGQ
...

Dezbatere despre relația dintre creștinism și drepturile omului #FoRB #LibertateReligioasa #FreedomOfReligion
https://www.youtube.com/watch?v=-iy7x52oNGQ

Comment on Facebook

Discutiile de la noi reflecta o abordare libertariana simplista gen consensul de la Washington, adica mult mai productiv ar fi daca am incerca sa iesim putin din schema, mai ales ca venind dintr o lume a obstii si a dreptului de folosinta, mai pastram reflexe care nu se pupa cu legalismul si individualismul occidental (ceea ce nu e rau, e rau mai curand ce am facut din ele, p fi citati destui in genul E Ostrom) si atunci de ce Plus ca prea mult multe, de ex discutiile din zona comunitariana, care tind spre o abordare pozitiva a dreptului drepturilor mai curand decat universala in sensul consacrat de rationalismul iluminist (gen joseph ratz, john gray etc), ne scapa quasi integral, ca sa nu mai vorbesc de baietii din uk ca J Milbank si compania, care au lansat o critica sustinuta din anii 90 a liberalism lui (post liberalism) de pe pozitii teologice Ca idee academic.oup.com/ojlr/article-abstract/1/1/203/1547656?redirectedFrom=PDF

View more comments

Load more

#NeverAgain #FoRB #FoRBRomania ...

Celebrating Queen’s Birthday 🇬🇧 ...

Warm wishes to the Jewish Community celebrating #RoshHashanah this weekend! May it be a year of peace and health! Shana Tova, Happy New Year! #FoRB #freedomofreligion #FoRBRomania ...

#FoRB #FoRBRomania #CatalinRaiu #religiousfreedom ...

This error message is only visible to WordPress admins

Error: API requests are being delayed. New posts will not be retrieved for at least 5 minutes.

Află ce e nou