Curtea de Apel Bucureşti îi dă dreptate lui Cătălin Raiu: Cum și-a bătut joc Guvernul de drepturile și libertățile românilor

Back to Blog
Curtea de Apel Bucureşti îi dă dreptate lui Cătălin Raiu: Cum și-a bătut joc Guvernul de drepturile și libertățile românilor
Posted by: stiripesurse.ro Comments: 0

Din martie până în prezent Guvernul a ignorat pozițiile reprezentantului României în panelul de experți pe libertate religioasă la OSCE, Cătălin Raiu. Acesta atrăgea atenția asupra încălcării standardelor internaționale și arăta cum trebuia procedat pentru a armoniza măsurile sanitare cu exigențele democratice ale libertății religioase. Astăzi Curtea de Apel București nu doar că i-a dat dreptate lui Cătălin Raiu, dar folosește cuvânt cu cuvânt pozițiile și argumentele sale.

Curtea de Apel Bucureşti a anulat luni articolul dintr-o hotărâre CNSU care interzice participarea la pelerinaje a persoanelor din alte localităţi decât cele în care au loc evenimentele religioase. În motivare, Curtea de Apel invocă standardele internaționale aplicabile în situație de pandemie pentru restrângerea libertății religioase și utilizează argumentele juridice ale reprezentantului României pe libertate religioasă la OSCE, Cătălin Raiu. Curtea explică că este neconstituțională prezența unui asemenea prevederi într-o decizie de natura juridică a unei hotărâri CNSU. Pe de altă parte, instanța spune că prevederea lasă loc unor posibile abuzuri. De asemenea, Curtea de Apel remarcă faptul că este acordată o atenție disproporționată domeniului vieții religioase prin adăugarea de reguli suplimentare în cazul pelerinajelor de sărbători, față de restricțiile generale în vigoare pe același interval temporal nelimitat, la nivelul altor segmente ale vieții sociale, cum sunt de pildă deplasările la sfârșit de săptămână pentru recreere/practicarea sporturilor de iarnă în anumite zone montane

Reamintim faptul că în data de 2 noiembrie 2020, secretarul de stat pentru culte Victor Opaschi susținea faptul că în România NU ar fi fost încălcată libertatea religioasă: „Nicio măsură dispusă nu interzice practici, ritualuri sau slujbe religioase”, este răspunsul acestuia la o interpelare parlamentară.

Răspunsul este disponibil AICI!

Mai mult decât atât, Guvernul mizând pe lipsa de expertiză în domeniul libertății religioase a reprezentanților celor 6 culte care au participat la așa-zisul dialog stat-culte desfășurat în data 12 noiembrie 2020 și-a permis să afirme printr-un comunicat de presă postat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului nici mai mult nici mai puțin decât că „cultele religioase au apreciat faptul că legislația adoptată de autoritățile publice centrale în perioada pandemiei este conformă standardelor și normelor internaționale în materie de libertate religioasă”.

Este lesne de observat că justiția română își face treaba, apelează la argumentele specialiștilor și judecă conform exigențelor legislației naționale și internaționale, în vreme ce Guvernul este populat de amatori în domeniul vieții religioase.

Argumentele lui Cătălin Raiu, conform standardelor internaționale pe libertate religioasă (6 noiembrie 2020):

Astfel, manifestările religioase pot fi limitate/ restricționate în timpul pandemiei cu respectarea simultană (nu selectivă) a următoarelor condiții:

1. Limitările să fie „prescribed by law”, adică „prevăzută (deja) de legea națională” (cf. Siracusa Principles on the Limitation and Derogation Provisions in the ICCPR, E/CN.4/1985/4, annex, paras 15-18). Legea trebuie să preceadă cronologic formularea restricțiilor, să fie clară și concisă, accesibilă tuturor, nediscriminatorie în intenție și aplicare, iar restricțiile să nu fie arbitrare și să ofere suficiente garanții împotriva unei aplicări ilegale și abuzive. Astfel, pentru a fi predictibile, restricțiile trebuie să se bazeze pe o lege deja în vigoare, nu pe o încropire de reglementări discreționare. Este ceea ce diferențiază un stat de drept în sensul democratic al termenului (rule of law, adică guvernare constrânsă de lege) de un „stat de drept” în sens autocratic (rule by law, adică guvernare prin intermediul legii).

În cazul României, debutul pandemiei ne-a surprins fără o legislație care să autorizeze guvernul să restrângă libertatea religioasă într-un mod predictibil și consensual. Totodată, e de observat faptul că din martie până în noiembrie, guvernul nu a propus Parlamentului au asemenea proiect de lege, deși se află în mod evident în afara practicii și standardelor democratice.

2. Să fie absolut necesară în limitarea efectelor pandemiei. Statul este cel care trebuie să facă dovada necesității nu în baza unor aprecieri subiective, ci în baza unor considerații obiective și măsurabile (ex: numărul de infectări etc.). Tot pe umerii statului cade obligația de a produce argumentele și dovezile empirice pentru a justifica limitarea libertății religioase, atrage atenția Heiner Bielefeldt, raportorul special pe libertate religioasă al ONU (2010-2016). Cu alte cuvinte, limitarea libertății religioase este o decizie politică excepțională la care statul poate ajunge doar după ce a epuizat toate căile administrative de care dispunea pentru a reduce efectele pandemiei.

3. Să fie proporțională cu scopul urmărit, condiție care decurge din cea a necesității. Astfel, restricțiile trebuie să fie nu doar absolut necesare, dar și proporționale cu pericolul. Este necesar ca Poliția să întrerupă o manifestare religioasă, precum Liturghia desfășurată în interiorul lăcașului de cult? Sau Poliția ar putea interveni preventiv și pedagogic înainte sau după Liturghie? Chiar și în jurisprudența CEDO, necesitatea și proporționalitatea sunt termeni foarte des invocați tocmai pentru că statele nu pot solicita derogare de la garantarea libertății religioase ca întreg nici măcar în timpul stării de urgență.

4. Limitările trebuie să fie nediscriminatorii în limbaj și aplicabilitate. Astfel, statul nu poate folosi în enunțarea restricțiilor termeni liturgici specifici anumitor credințe religioase (Euharistie, icoane, moaște, raclă etc.) pentru că ar însemna că pune lupa pe o anumită credință religioasă, o face în ochii societății a priori suspectă de răspândirea virusului și ținta unui discurs al urii de tipul apelativului „vită”. În egală măsură, limitarea manifestărilor religioase trebuie să fie aplicată nediscriminatoriu și față de alte segmente sau zone sociale similare pentru ca statul, obligat să rămână neutru din punct de vedere religios, să nu se transforme într-un stat anti-religios, adică infidel respectării angajamentelor libertății religioase.

5. Aplicabilitatea generală a restricțiilor. Din principiile non-discriminării și neutralității statului rezultă și obligativitatea statului de interveni în domeniul vieții religioase într-o manieră similară cu viața socială non-religioasă. În cazul României, statul român a acordat o atenție disproporționată domeniului vieții religioase prin adăugarea de reguli suplimentare în cazul pelerinajelor de la Iași și București față de restricțiile generale în vigoare în acel moment la nivelul societății. Conform aceluiași principiu, dacă Poliția intervine în spațiul liturgic pentru că are suspiciuni rezonabile că nu se respectă regulile de distanțare fizică, purtarea măștii etc., trebuie să opereze cu aceeași măsură și în cazul altor reuniuni private cu dimensiuni și dinamică similare.

Argumentele Curții de Apel București. Secția a VIII-a Contencios Administrativ, sentința civilă nr. 1328 din  14.12.2020:

Curtea admite că manifestările religioase pot fi limitate/ restricționate

în timpul pandemiei cu respectarea cumulativă (nu selectivă) a următoarelor condiții:

  1. Limitările să fie „prevăzute (deja) de legea națională. Legea trebuie să preceadă cronologic formularea restricțiilor, să fie clară și concisă, accesibilă tuturor, nediscriminatorie în intenție și aplicare, iar restricțiile să nu fie arbitrare și să ofere suficiente garanții împotriva unei aplicări ilegale și abuzive. Astfel, pentru a fi predictibile, restricțiile trebuie să se bazeze pe o lege deja în vigoare. Or, din dispozițiile normative arătate anterior, această condiție nu este îndeplinită.
  2. Limitările trebuie să fie nediscriminatorii. Limitarea manifestărilor religioase prin interdicția participării la acestea a persoanelor care au domiciliul în alte localități decât cea în care se desfășoară evenimentele trebuie să fie aplicată nediscriminatoriu și față de alte segmente sau zone sociale. Or, Curtea constată că în acest segment nu au fost luate măsuri similare.
  3. Să fie absolut necesară în limitarea efectelor pandemiei. Statul este cel care trebuie să facă dovada necesității nu în baza unor aprecieri subiective, ci în baza unor considerații obiective și măsurabile (ex: numărul de infectări etc.). Din observarea documentaţiei depuse la dosar, Curtea, deşi constată o creştere a numărului de cazuri de îmbolnăvire în rândul populaţiei, nu poate reţine că acest element este determinat în luarea măsurii contestate de reclamantă, fără o identificare a măsurilor alternative care să răspundă cerinţei respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
  4. Să fie proporțională cu scopul urmărit, condiție care decurge din cea a necesității. Astfel, restricțiile trebuie să fie nu doar absolut necesare, dar și proporționale cu pericolul existent. Din principiile non-discriminării și neutralității statului rezultă obligativitatea statului de a interveni în domeniul vieții religioase într-o manieră similară cu viața socială non-religioasă.

Prin dispozițiile contestate din Hotărârea nr.47/2020, Curtea observă că este acordată o atenție disproporționată domeniului vieții religioase prin adăugarea de reguli suplimentare în cazul pelerinajelor de sărbători, față de restricțiile generale în vigoare pe același interval temporal nelimitat, la nivelul altor segmente ale vieții sociale..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to Blog
Comments Box SVG iconsUsed for the like, share, comment, and reaction icons
Video image

Comment on Facebook

#libertatereligioasa este un drept fundamental pentru toți: creștini, musulmani, evrei și toți ceilalți
forbromania.com/libertate-religioasa/biserica-nu-se-opune-vaccinarii/
...

1 week ago

Catalin Raiu #forb

#CatalinRaiu #FoRB #FoRBRomania #TudorMusat #B1TV #Live #libertatereligioasa #stat #culte #vaccinare #SarsCov2 ...

Comment on Facebook

Biserica, reprezentantii bisericii, ar trebui sa se distantese de aceasta propaganda a asa zisei vaccinari. Cum se vor uita in ochii rudelor care i-au pierdut pe cei dragi in urma "vaccinarii"? Nu vor avea constiinta incarcata c-au trimis la moarte persoane care i-au crezut ca "vaccinul este sigur"? Cum poti sugera, promova, un vaccin despre ale carui consecinte nu le cunosti? Mai mult, atunci cand stii ca au fost inregistrate deja decese. Personal am avut un caz de acest fel in familie. In afara acestui aspect, multe persoane au probleme de sanatate care nu le permit sa fie vaccinate. Pentru acest motiv inseamna ca trebuir puse la "zid" sau incalcate, ingradite, drepturile lor constitutionale? La fel si-n cazul celor care nu doresc sa fie vaccinati, nu doresc sa faca parte din acest experiment, sa fie cobai. Nu-i pasa nimanui despre aceste aspecte? Cel mai firesc era ca reprezentantii bisericii sa se abtina in aceasta campanie, inclusiv cei care s-au vaccinat.

In pastorale recomandări tehnice despre asamblarea și mentenanța Turnului Eiffel ați găsit?Domnule, ce treabă au pastoralele cy vaccinarea? Amestecați domeniile.Lăsați preoții să-si facă treaba pe care o cunosc si medicii să facă câte campanii vor.Sunteți om inteligent. Nu vă bateți joc de propria intuiție.Ce treabă au preoții cu vaccinarea? Ce expertiză și ce competență in domeniul acesta?Niciuna.

View more comments

1 week ago

Catalin Raiu #forb

#CatalinRaiu #FoRB #FoRBRomania #SambataMare #InviereaDomnului #LuminaSfanta #RealitateaPlus #LaurentiuBotin #libertatereligioasa #stat #culte ...

Load more

Parteneri FoRB România

Asociatia Scolilor Particulare