Cultele religioase din Catalonia şi noile restricţii anticovid-19

Back to Blog
Steagul Spaniei
Posted by: David Băltăreţu Tags: , , , Comments: 0

 

Omenirea se confruntă de aproape un an de zile cu o boală care pe lângă faptul că ne pune în pericol sănătatea, ne îngrădește drepturile și libertățile.

Spania, țară profund afectată de virusul Covid-19 a decretat o serie de restricții care afectează toate sferele societății. Viața religioasă din această țară a Peninsulei Iberice a avut mult de suferit în așa numitul „prim val al pandemiei”, petrecut în primăvara acestui an.

Astăzi, Spania se confruntă cu o creștere semnificativă a cazurilor de îmbolnăviri, numită în presă „al doilea val al pandemiei”, însă abordarea autorităților este diferită decât cea din luna martie, întrucât acum, fiecare comunitate autonomă spaniolă are libertatea a lua decizii pentru a contrasta răspândirea virusului pe propriul teritoriu.

Reinstaurarea stării de alarmă de către Guvernul de la Madrid a fost decretată pe data de 25 octombrie 2020 pentru întreg teritoriul național și se va extinde pe o perioada de aproximativ 6 luni, până pe data de 9 mai 2021. Această stare excepțională, implică cadrul legal necesar pentru decretarea de noi restricții.

Catalonia, comunitatea autonomă cea mai bogată și totodată cea mai secularizată regiune a Spaniei, a decretat în ziua de 29 octombrie 2020 o serie de noi restricții ce afectează în mod direct și indirect, viața religioasă din acest teritoriu.

Articolul al 2-lea din Ordinul Departamentului Sănătății SLT/2700/2020, din 29 octombrie, prin care se prelungesc și se modifică măsurile în materie de sănătate publică pentru oprirea răspândirii virusului COVID-19 pe teritoriul Cataloniei, decretat de către Guvernul autonom catalan, implică următoarea restricție:

  1. Este interzisă intrarea și ieșirea persoanelor de pe teritoriul Cataloniei, cu excepția deplasărilor justificate, pentru următoarele motive:
  2. Asistența la centre sanitare și sociale
  3. Deplasarea la locul de muncă
  4. Deplasarea la centrele universitare și școlare
  5. Întoarcerea la locul de reședință
  6. Asistența de persoane vârstnice, minore, dependente și persoane cu handicap
  7. Deplasarea la entități financiare și de asigurări
  8. Deplasarea la instituții publice, tribunale și birouri notariale
  9. Deplasarea la centrele specifice pentru reînnoirea actelor personale, certificatelor sau documentelor personale
  10. Efectuarea de examene
  11. Forță majoră sau situație de necesitate
  12. Oricare altă activitate similară, acreditată în mod corespunzător

 

Pe lângă aceasta, pe durata acestei stări excepționale, între orele 06:00 din ziua de vineri până la orele 06:00 din ziua de luni, este interzisă ieșirea din municipiul de reședință, cu excepția motivelor enumerate anterior.

Excepție se va face în zilele de 31 octombrie și 1 noiembrie, când persoanele din municipiile ce aparțin aceleiași comarca[1], se pot deplasa la cimitire.

De această restricție sunt exceptate activitățile sportive realizate în aer liber între municipii limitrofe.

 

În ceea ce privește în mod direct săvârșirea ceremoniilor religioase, articolul al 7-lea al aceluiași Ordin ne spune:

Ceremoniile religioase și civile, inclusiv nunțile, serviciile religioase sau ceremoniile funebre, trebuie să-și limiteze asistența la 30% din capacitatea totală a lăcașului de cult.

 

Ne confruntăm așadar cu o nouă reducere a numărului de participanți la slujbele religioase, care până în acest moment era de 75% din capacitatea totală a lăcașului de cult.

În ziua de 7 noiembrie 2020, în Bazilica Sagrada Familia din Barcelona a avut loc beatificarea unui martir din timpul Războiului Civil spaniol (1936-1939), eveniment condus de către Cardinalul Juan Jose Omella, Arhiepiscopul de Barcelona. Această slujba a contat cu participarea a 600 de persoane, 30% din capacitatea totală a lăcașului de cult, respectându-se toate normele de siguranță impuse (distanța fizică, masca de protecție, igienizarea mâinilor, etc.).

Evenimentul a stârnit controverse și critici din partea autorităților catalane la adresa  Arhiepiscopiei de Barcelona. Astfel, pe data de 10 noiembrie, guvernul autonom catalan a introdus o nouă restricție: pe lângă participarea a maxim 30% din capacitatea totală a lăcașului de cult, numărul total al participanților nu trebuie sa depășească 100 de persoane.  În acest mod templele de mari dimensiuni se văd nevoite să se limiteze la și mai puțini credincioși prezenți la ceremoniile religioase.

 

O altă problemă legată de aceste noi restricții, este cea a minorităților religioase din Catalonia. Musulmani, creștini protestanți și neoprotestanți, iudei și creștini ortodocși sunt printre principalele culte minoritare cu o importantă prezență în această regiune a Spaniei.

Unitățile de cult al acestor confesiuni se întind pe sute de kilometrii pătrați. Un exemplu sunt cele 15 parohii ortodoxe române, care formează împreună Protoieria de Catalunya, subordonată de Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei. Jurisdicția acestor parohii se întinde pe o rază ce cuprinde mai multe municipii, întrucât o bună parte a credincioșilor care aparțin de această unitate bisericească nu locuiește în municipiul unde este situat lăcașul de cult. Astfel, ca urmare a ordinului care interzice părăsirea municipiului de reședință în intervalul: vineri, ora 06:00 – luni, ora 06:00, atât credincioșii creștini care participă la slujbele duminicale, cât și cei musulmani și evrei care au vinerea și respectiv sâmbăta drept zile de sărbătoare, recunoscute de către stat, nu pot participa la ceremoniile religioase specifice proprii confesiuni, decât dacă locuiesc în municipiul unde este localizat lăcașul de cult.

Așadar, este vorba despre o încălcare indirectă a libertății religioase a credincioșilor care nu locuiesc în municipiul unde este situat lăcașul de cult de care aparțin, întrucât printre motivațiile menționate de către autorități, nu se numără și dreptul fundamental al libertății de credință.

Vedem încă o dată cum guvernul, fie el național sau autonom, continuă să încalce un drept fundamental al omului, recunoscut de către Constituția Spaniolă din 1978 în articolul al 16-lea. Mai mult decât atât, comunitatea autonomă catalană este singura din Spania care beneficiază de o instituție specializată în relația stat-culte numită Direcția Generală a Cultelor Religioase (Dirrecció General d’Afers Religiosos), organism dependent de Departamentul de Justiție al Guvernului autonom catalan. Deci, ar trebui ca această instituție să se sesizeze de aceste încălcări subtile a libertății religioase a credincioșilor confesiunilor minoritare, mai ales că unul din punctele pe care se pune tot mai mult accentul în cadrul acestei organizații este promovarea pluralismului religios în regiunea catalană.

În încheiere, putem afirma că pandemia Covid-19 continuă din păcate să ne afecteze viața atât din punct de vedere sanitar cât și din punct de vedere social. Situația trebuie observată atent pentru a putea vedea atât evoluția epidemiologică cât și respectarea sau din nefericire, adeseori încălcarea, libertăților fundamentale ale omului, dobândite cu greu de-a lungul istoriei omenirii.

[1] delimitare teritorială catalană ce cuprinde mai multe municipii. Mai multe comarcas formează o provincie, entitate ce ar corespunde cu un județ.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to Blog
Comments Box SVG iconsUsed for the like, share, comment, and reaction icons

2 days ago

Catalin Raiu #forb

Am participat împreună cu Csaba Asztalos, președintele CNCD, la emisiunea moderată de Tiberiu Nica cu tema: Libertatea religioasă în pandemie #FreedomOfReligion #FoRB #FoRBRomania
fb.watch/9vFmmZ96zi/
...

3 days ago

Catalin Raiu #forb

Marking the International Day for Tolerance, #ODIHR is publishing its hate crime data for 2020.

The 2020 data contain information provided by participating States, civil society and international organizations. This includes official data reported by 42 states, including disaggregated official hate crime statistics for 36 countries.

The data also include information on hate incidents in 46 participating States, as reported by 136 civil society groups, UNHCR and OSCE missions. These contributions amount to 7,181 hate incidents, including 3,173 disaggregated statistical incidents and 4,008 descriptive incidents.
#FreedomOfReligion #FoRB #OSCE
hatecrime.osce.org/hate-crime-data?year=2020-
...

Marking the International Day for Tolerance, #ODIHR is publishing its hate crime data for 2020.

The 2020 data contain information provided by participating States, civil society and international organizations. This includes official data reported by 42 states, including disaggregated official hate crime statistics for 36 countries.

The data also include information on hate incidents in 46 participating States, as reported by 136 civil society groups, UNHCR and OSCE missions. These contributions amount to 7,181 hate incidents, including 3,173 disaggregated statistical incidents and 4,008 descriptive incidents.  
#FreedomOfReligion #FoRB #OSCE
https://hatecrime.osce.org/hate-crime-data?year=2020-

4 days ago

Catalin Raiu #forb

Viața religioasă a fost uitată și-n acest program de guvernare. Cultele religioase sunt menționate doar accidental acolo unde statul are nevoie de legitimitatea politică a Bisericii (ex: campania de vaccinare și pactul național de solidaritate). Bisericii i se cere să gireze cu legitimitatea ei politicile statului, este văzută ca subiect al guvernării, nu și ca obiect, în ciuda faptului că în România 🇹🇩 peste 99% din populație își declară calitatea de membru al unui din cele 18 culte religioase.
Statul e interesat de ce poate FACE Biserica pentru societate, nu de ceea ce ESTE Biserica în societate. Ca și în perioada de debut a pandemiei, statul pare interesat de instrumentalizarea politică a cultelor religioase, nu de modalitatea în care libertatea religioasă ca drept fundamental al omului este structurată și detaliată în politici publice.
Tot risipită printre rânduri, „#religia” este asociată cu minoritățile naționale doar ca justificare democratică a corporatizării deciziei politice nu pentru a armoniza relația dintre drepturile fundamentale sau coordonarea de politici publice inclusiv în zona dialogului interreligios și interconfesional.
Nu e întâmplătoare această lipsă de interes dublată de o lipsă acută de expertiză pe domeniul relației stat-culte având în vedere că în ultimii 2 ani am asistat deopotrivă la decizii stângace privind restricționarea vieții religioase în pandemie sancționate de Curtea de Apel din București, la o lipsă acută de comunicare și mai ales la absența unui cadru predictibil care să guverneze relația dintre stat și culte în beneficiul întregii societăți prin intermediul libertății religioase.
Dincolo de aceste lucruri, pandemia ne-a arătat că, față de multe țări din Uniunea Europeană 🇪🇺, relația stat culte din România suferă de câteva patologii:
1. Nu e normată de principiul libertății religioase, ci e mai degrabă corporatizată pe rețete interbelice sau comuniste;
2. Nu aveam o strategie națională care să acopere intențiile publice referitoare la viața religioasă; așadar, nu există o predictibilitate în privința politicilor publice;
3. E bazată pe înțelegeri informale, tăinuite și exclusiviste, nu articulată într-o platformă de comunicare transparentă și incluzivă care să implice toți actorii legitim interesați, așa cum recomandă #OSCE și cum practică țări precum Marea Britanie🇬🇧;

Nici în acest program de guvernare nu avem nici măcar un angajament formal de respectare a principiilor care guvernează viața religioasă în Europa: libertatea religioasă, autonomia cultelor (pusă sub semnul întrebării în pandemie și reparată doar parțial de instanța de judecată), predictibilitate, subsidiaritate și transparență decizională.
Absența referințelor la religie/culte în programul de guvernare nu face decât să țină țara noastră la distanță de bunele practici europene, în proximitatea nostalgiilor non-democratice și într-o indiferență malignă față de libertatea religioasă.
...

Comment on Facebook

Observații corecte, domnule Raiu. Mi-ar plăcea tare mult dacă pe lângă termenul „culte” ar apărea în comentariile dumneavoastră și termenii „asociații religioase” și „grupuri religioase”, întrucât nu toți cei peste 99% dintre credincioși fac parte din cele 18 culte din România. Și credincioșii din asocieri și grupări religioase mai mici sunt importanți și s-ar bucura să se știe considerați așa. Nu mă îndoiesc de faptul că dumneavoastră așa îi vedeți, de aceea și apreciez luările dumneavoastră de poziție în favoarea libertății religioase, doar că mi-ar plăcea să văd afirmată mai des această realitate. Pentru că, da, și eu fac parte dintr-o astfel de asociație. În rest, mă rog ca libertatea în Cristos să mai fie însoțită de libertatea pentru Cristos, măcar așa cum a fost la începutul lui 2020. Doamne, ai milă!

Biserica este la etc, contează doar atunci când se caută vinovați, ca să fie arătată cu degetul...

View more comments

7 days ago

Catalin Raiu #forb

Dezbatere despre relația dintre creștinism și drepturile omului #FoRB #LibertateReligioasa #FreedomOfReligion
www.youtube.com/watch?v=-iy7x52oNGQ
...

Dezbatere despre relația dintre creștinism și drepturile omului #FoRB #LibertateReligioasa #FreedomOfReligion
https://www.youtube.com/watch?v=-iy7x52oNGQ

Comment on Facebook

Discutiile de la noi reflecta o abordare libertariana simplista gen consensul de la Washington, adica mult mai productiv ar fi daca am incerca sa iesim putin din schema, mai ales ca venind dintr o lume a obstii si a dreptului de folosinta, mai pastram reflexe care nu se pupa cu legalismul si individualismul occidental (ceea ce nu e rau, e rau mai curand ce am facut din ele, p fi citati destui in genul E Ostrom) si atunci de ce Plus ca prea mult multe, de ex discutiile din zona comunitariana, care tind spre o abordare pozitiva a dreptului drepturilor mai curand decat universala in sensul consacrat de rationalismul iluminist (gen joseph ratz, john gray etc), ne scapa quasi integral, ca sa nu mai vorbesc de baietii din uk ca J Milbank si compania, care au lansat o critica sustinuta din anii 90 a liberalism lui (post liberalism) de pe pozitii teologice Ca idee academic.oup.com/ojlr/article-abstract/1/1/203/1547656?redirectedFrom=PDF

View more comments

Load more

#NeverAgain #FoRB #FoRBRomania ...

Celebrating Queen’s Birthday 🇬🇧 ...

Warm wishes to the Jewish Community celebrating #RoshHashanah this weekend! May it be a year of peace and health! Shana Tova, Happy New Year! #FoRB #freedomofreligion #FoRBRomania ...

#FoRB #FoRBRomania #CatalinRaiu #religiousfreedom ...

This error message is only visible to WordPress admins

Error: API requests are being delayed. New posts will not be retrieved for at least 5 minutes.

Află ce e nou