Libertatea religioasă și partidele politice în vreme de pandemie

Back to Blog
FoRB Romania - Libertatea Religioasa si Democratie
Posted by: Cătălin Raiu Tags: , , , , Comments: 0

7.500 de infectări cu COVID-19 sunt puse în Coreea de Sud pe seama pacientului nr. 31, o femeie în vârstă de 61 de ani care a participat cu semne vizibile de febră la serviciile religioase ale bisericii charismatice Shincheonji, în orașul Daegu. Adepții acestei mișcări care se revendică din învățăturile lui Iisus Hristos consideră boala drept un păcat, motiv pentru care au obligația de a se trata împreună cu ceilalți pentru a răspândi mesajul credinței lor cu orice preț.

În Italia decretul din 9 martie de instaurare a stării de urgență „Stai acasă!” prevede pentru zonele roșii suspendarea activităților religioase care presupun asocierea mai multor persoane, o limitare a libertății religioase neprevăzută de părinții fondatori ai Italiei postbelice în Constituția din anul 1947. Vaticanul a acceptat și a sprijinit aplicarea acestui decret. Lumea musulmană s-a conformat restricțiilor guvernamentale din țările arabe și din occident.

În România cultele religioase au fost printre primele organizații care au dat mesaje referitoare la beneficiul limitării socializării în cadrul lăcașurilor de cult. De la Patriarhul Daniel și Muftiul Iusuf Muurat, până la Cardinalul Lucian Mureșan și Președintele Aurel Vainer sau Viorel Iuga cu toții au îndemnat milioanele de credincioși să convertească timpul autoizolării în momente de reflecție și introspecție spirituală, îngrijindu-se în același timp de cei care nu se pot descurca singuri. Potrivit colegilor de la MAD Intelligence, start-up universitar de analiză de date publice, receptarea mesajelor cultelor religioase în mass-media pe subiectul COVID-19 a fost în proporție de 70% pozitivă, iar vârfurile de comunicare au fost reprezentate de Patriarhul Daniel și Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR.

Responsabilitatea socială a Bisericii, o temă ocolită cu talent de mass-media nu doar în țara noastră, cât și în occident, este unul dintre elementele vitale într-o situație socială precară, așa cum este cea generată de pandemia actuală în care nu acțiunea statului este determinantă, ci mai degrabă capitalul social cu care este înzestrată o națiune.

În vreme ce cultele religioase își asumă gesturi firești de responsabilitate socială, partidele politice parlamentare par să fi abdicat de la misiunea lor esențială, aceea de a fi curele de transmisie între stat și societate. Deja de ani de zile, Parlamentul pare să se fi transformat într-o fabrică legislativă selectivă care lucrează nu în sensul reprezentării poporului, așa cum îl normează, de altfel, exigențele democrației liberale, ci eminamente ca un organism plebiscitar asupra deciziilor guvernului. Guvernul la rândul său a devenit un instrument de modelare și românizare a legislației europene asupra căreia se apleacă cu predilecție, uitând că suveranitatea în cadrul Uniunii Europene aparține în bună măsură tot națiunilor.

Într-o atmosferă de letargie democratică instaurată pe nesimțite deja de ani de zile și generată de deresponsabilizarea clasei politice în general, evenimentele politice din ultimele luni par să fie climaxul degenerării democratice. Politica autohtonă se reduce la calcule strategice de asocieri și disocieri electorale. Partidele investesc energie și resurse nelimitate în bătăliile electorale și prezență media, iar când ajung la guvernare se sustrag responsabilității exercitării puterii politice. Lanțul democratic clasic „candidez ca să guvernez, respectiv guvernez ca să candidez (n.n. ca să fiu reales)” se rupe în logica mioritică. Nici măcar bătrâna zisă englezească cu puternic iz ironic din politica anilor 50-60 ”if you don’t have a policy, deliver a speech” nu se mai aplică în țara noastră, unde oligarhizarea partidelor politice și mai ales prezidențializarea acestora (a se vedea în special epoca Liviu Dragnea în PSD) țin partidele încă foarte departe de rolul lor de reprezentare a unor părți ale societății (n.n. de aici numele de partid politic – reprezentarea unei părți a societății) și le fac total inabile să guverneze. Cu bucurie partidele nu se preocupă de formarea sau atragerea propriilor specialiști în diferitele domenii de guvernare și sunt dispuse să delege diferite poziții guvernamentale așa-zișilor tehnocrați sau oamenilor impuși de forțele corporatiste ale societății, iar miniștrii, încă din primele zile de mandat, deleagă aproape întreaga lor responsabilitate secretarilor de stat.

Dacă ne uităm fie și superficial peste CV-urile liderilor politici din ultimi ani, o să observăm cu ușurință că aceștia nu și-au câștigat pozițiile în urma unor mari isprave de guvernare, ci în urma unor conjuncturi de cabinet și aranjamente oligarhice.

Peste această letargie democratică se așterne decretul privind instituirea stării de urgență intrat în vigoare luni, 16 martie a.c., măsură constituțională care se referă la urgența luării unor decizii politice fără a se aștepta consensul Parlamentului. Orice acțiune excepțională a președintelui republicii și reprezentantului statului (ex. decretarea stării de urgență) intrată în vigoare imediat prin voința unilaterală a acestuia din motive de urgență, trebuie însă supusă aprobării singurului reprezentant al poporului, Parlamentul, o instituție care nici în vreme de război sau epidemie nu poate să abdice de la rolul său reprezentativ, așa cum Parlamentul Regatului României a lucrat de la Iași în timpul Primului Război Mondial.

Între 21 iunie 2017 și 9 septembrie 2019 Parlamentul britanic (care în mod regulat are sesiuni de lucru de 1 an) a rămas în sesiune de lucru pentru o perioadă record de 810 zile calendaristice pentru a epuiza tema și decide asupra Brexit-ului. Așadar, în democrație Parlamentul nu doarme niciodată, mai cu seamă în situațiile dificile când comanda este preluată, cu titlu temporar, de o singură persoană. În România însă, Parlamentul deleagă cu bucurie Guvernului posibilitatea de a emite legislație de urgență, chiar și în momente și domenii în care urgența nu e reală (a se vedea OUG 13/2017) sau întârzie să dezbată teme importante până la scadența convenită cu partenerii externi (Uniunea Europeană, ONU etc) tocmai pentru că în mod sistematic preferă să abdice de la rolul său reprezentativ.

În domeniul libertății religioase care este în logica democratică unul foarte politic, dar în egală măsură consensual în sensul în care principiile care-l descriu rămân mai degrabă aceleași de câteva secole bune, lidership-ul reprezentativ pare să fie preluat de doar către câteva parlamente și guverne (SUA, Marea Britanie, Franța etc) și de către organizațiile internaționale. Acestea atrag atenția asupra creșterii persecuției religioase în lume, asupra unor forme noi de încălcare a libertății religioase (a se vedea bullying-ul religios), iar în cazul pandemiei atrag atenția asupra nevoii de a acționa fără a închide democrația și libertatea religioasă în sertarele istoriei.

Ce spune legislația internațională? Comisia SUA pentru Libertatea Religioasă Internațională a emis deja un raport asupra modului în care guvernele au răspuns din punct de vedere democratic (cu accent pe libertatea religioasă) asupra crizei generată de pandemia de COVID-19. Ipoteza celor de la Washington este aceea că în astfel de momente în care statele au toate atribuțiile în a limita drepturi și libertăți, e nevoie de protejarea cât mai mult posibil a libertăților individuale și consolidarea încrederii între guverne și organizațiile religioase.

Berkley Center for Religion, Peace, and World Affairs (SUA) a convocat un grup de lucru care va monitoriza pe de o parte felul în care organizațiile religioase își vor modifica programul și practicile liturgice pe timpul pandemiei, iar pe de altă parte va semnala orice agresiune discriminatorie la adresa libertății religioase.

OSCE reia recomandări punctuale enunțate în anii anteriori în Declarația Universală a Drepturilor Omului și International Covenant on Civil and Political Rights (ICCPR), documentele de drept internațional care apără libertatea religioasă. Astfel, restrângerea libertății religioase ca măsură excepțională trebuie să îndeplinească simultan 3 condiții: 1. să fie prevăzută de lege 2. să servească unor scopuri ale corpului politic în integralitatea lui (protejarea securității, a ordinii publice, a sănătății etc.) 3. să fie nediscriminatorie în limbaj și aplicabilitate.

Tabloul complet al modului în care organizațiile religioase se comportă la nivel mondial în fața acestei provocări nu poate fi redat aici din motive de spațiu, dar o întrebare în logica democrației merită pusă: Celor care au exigența ca Bisericile din România, organizate conform legi în baza dreptului privat și în baza unuia dintre cele mai consacrate libertăți constituționale, libertatea religioasă, să nu doarmă și să sprijine statul pentru diminuarea efectelor epidemiei de Coronavirus, le revine oare și sarcina de a fi atenți la modul în care în mod sistematic Parlamentul se dezarticulează politic și își reneagă propria ontologie democratică?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to Blog
Comments Box SVG iconsUsed for the like, share, comment, and reaction icons

2 days ago

Catalin Raiu #forb

Am participat împreună cu Csaba Asztalos, președintele CNCD, la emisiunea moderată de Tiberiu Nica cu tema: Libertatea religioasă în pandemie #FreedomOfReligion #FoRB #FoRBRomania
fb.watch/9vFmmZ96zi/
...

3 days ago

Catalin Raiu #forb

Marking the International Day for Tolerance, #ODIHR is publishing its hate crime data for 2020.

The 2020 data contain information provided by participating States, civil society and international organizations. This includes official data reported by 42 states, including disaggregated official hate crime statistics for 36 countries.

The data also include information on hate incidents in 46 participating States, as reported by 136 civil society groups, UNHCR and OSCE missions. These contributions amount to 7,181 hate incidents, including 3,173 disaggregated statistical incidents and 4,008 descriptive incidents.
#FreedomOfReligion #FoRB #OSCE
hatecrime.osce.org/hate-crime-data?year=2020-
...

Marking the International Day for Tolerance, #ODIHR is publishing its hate crime data for 2020.

The 2020 data contain information provided by participating States, civil society and international organizations. This includes official data reported by 42 states, including disaggregated official hate crime statistics for 36 countries.

The data also include information on hate incidents in 46 participating States, as reported by 136 civil society groups, UNHCR and OSCE missions. These contributions amount to 7,181 hate incidents, including 3,173 disaggregated statistical incidents and 4,008 descriptive incidents.  
#FreedomOfReligion #FoRB #OSCE
https://hatecrime.osce.org/hate-crime-data?year=2020-

4 days ago

Catalin Raiu #forb

Viața religioasă a fost uitată și-n acest program de guvernare. Cultele religioase sunt menționate doar accidental acolo unde statul are nevoie de legitimitatea politică a Bisericii (ex: campania de vaccinare și pactul național de solidaritate). Bisericii i se cere să gireze cu legitimitatea ei politicile statului, este văzută ca subiect al guvernării, nu și ca obiect, în ciuda faptului că în România 🇹🇩 peste 99% din populație își declară calitatea de membru al unui din cele 18 culte religioase.
Statul e interesat de ce poate FACE Biserica pentru societate, nu de ceea ce ESTE Biserica în societate. Ca și în perioada de debut a pandemiei, statul pare interesat de instrumentalizarea politică a cultelor religioase, nu de modalitatea în care libertatea religioasă ca drept fundamental al omului este structurată și detaliată în politici publice.
Tot risipită printre rânduri, „#religia” este asociată cu minoritățile naționale doar ca justificare democratică a corporatizării deciziei politice nu pentru a armoniza relația dintre drepturile fundamentale sau coordonarea de politici publice inclusiv în zona dialogului interreligios și interconfesional.
Nu e întâmplătoare această lipsă de interes dublată de o lipsă acută de expertiză pe domeniul relației stat-culte având în vedere că în ultimii 2 ani am asistat deopotrivă la decizii stângace privind restricționarea vieții religioase în pandemie sancționate de Curtea de Apel din București, la o lipsă acută de comunicare și mai ales la absența unui cadru predictibil care să guverneze relația dintre stat și culte în beneficiul întregii societăți prin intermediul libertății religioase.
Dincolo de aceste lucruri, pandemia ne-a arătat că, față de multe țări din Uniunea Europeană 🇪🇺, relația stat culte din România suferă de câteva patologii:
1. Nu e normată de principiul libertății religioase, ci e mai degrabă corporatizată pe rețete interbelice sau comuniste;
2. Nu aveam o strategie națională care să acopere intențiile publice referitoare la viața religioasă; așadar, nu există o predictibilitate în privința politicilor publice;
3. E bazată pe înțelegeri informale, tăinuite și exclusiviste, nu articulată într-o platformă de comunicare transparentă și incluzivă care să implice toți actorii legitim interesați, așa cum recomandă #OSCE și cum practică țări precum Marea Britanie🇬🇧;

Nici în acest program de guvernare nu avem nici măcar un angajament formal de respectare a principiilor care guvernează viața religioasă în Europa: libertatea religioasă, autonomia cultelor (pusă sub semnul întrebării în pandemie și reparată doar parțial de instanța de judecată), predictibilitate, subsidiaritate și transparență decizională.
Absența referințelor la religie/culte în programul de guvernare nu face decât să țină țara noastră la distanță de bunele practici europene, în proximitatea nostalgiilor non-democratice și într-o indiferență malignă față de libertatea religioasă.
...

Comment on Facebook

Observații corecte, domnule Raiu. Mi-ar plăcea tare mult dacă pe lângă termenul „culte” ar apărea în comentariile dumneavoastră și termenii „asociații religioase” și „grupuri religioase”, întrucât nu toți cei peste 99% dintre credincioși fac parte din cele 18 culte din România. Și credincioșii din asocieri și grupări religioase mai mici sunt importanți și s-ar bucura să se știe considerați așa. Nu mă îndoiesc de faptul că dumneavoastră așa îi vedeți, de aceea și apreciez luările dumneavoastră de poziție în favoarea libertății religioase, doar că mi-ar plăcea să văd afirmată mai des această realitate. Pentru că, da, și eu fac parte dintr-o astfel de asociație. În rest, mă rog ca libertatea în Cristos să mai fie însoțită de libertatea pentru Cristos, măcar așa cum a fost la începutul lui 2020. Doamne, ai milă!

Biserica este la etc, contează doar atunci când se caută vinovați, ca să fie arătată cu degetul...

View more comments

7 days ago

Catalin Raiu #forb

Dezbatere despre relația dintre creștinism și drepturile omului #FoRB #LibertateReligioasa #FreedomOfReligion
www.youtube.com/watch?v=-iy7x52oNGQ
...

Dezbatere despre relația dintre creștinism și drepturile omului #FoRB #LibertateReligioasa #FreedomOfReligion
https://www.youtube.com/watch?v=-iy7x52oNGQ

Comment on Facebook

Discutiile de la noi reflecta o abordare libertariana simplista gen consensul de la Washington, adica mult mai productiv ar fi daca am incerca sa iesim putin din schema, mai ales ca venind dintr o lume a obstii si a dreptului de folosinta, mai pastram reflexe care nu se pupa cu legalismul si individualismul occidental (ceea ce nu e rau, e rau mai curand ce am facut din ele, p fi citati destui in genul E Ostrom) si atunci de ce Plus ca prea mult multe, de ex discutiile din zona comunitariana, care tind spre o abordare pozitiva a dreptului drepturilor mai curand decat universala in sensul consacrat de rationalismul iluminist (gen joseph ratz, john gray etc), ne scapa quasi integral, ca sa nu mai vorbesc de baietii din uk ca J Milbank si compania, care au lansat o critica sustinuta din anii 90 a liberalism lui (post liberalism) de pe pozitii teologice Ca idee academic.oup.com/ojlr/article-abstract/1/1/203/1547656?redirectedFrom=PDF

View more comments

Load more

#NeverAgain #FoRB #FoRBRomania ...

Celebrating Queen’s Birthday 🇬🇧 ...

Warm wishes to the Jewish Community celebrating #RoshHashanah this weekend! May it be a year of peace and health! Shana Tova, Happy New Year! #FoRB #freedomofreligion #FoRBRomania ...

#FoRB #FoRBRomania #CatalinRaiu #religiousfreedom ...

This error message is only visible to WordPress admins

Error: API requests are being delayed. New posts will not be retrieved for at least 5 minutes.

Află ce e nou