Colonialismul ideologic și Arhiepiscopul Gergely Kovács

Back to Blog
FoRB Romania - Libertatea Religioasa si Democratie
Posted by: Cătălin Raiu Tags: , , , , , Comments: 0

Vaticanul a reacționat foarte dur la prezentarea raportului pe anul 2019 emis de către Ahmed Shaheed, raportorul ONU pentru libertatea de religie și credință, denunțându-l drept un atac asupra libertății religioase și încadrându-l în efortul unor state și instituții internaționale de a colonializa ideologic societățile.

Colonializarea ideologică pare a fi un fenomen derulat în contra comunităților religioase și mai ales a Bisericilor istorice de vreme ce amestecă într-un mod foarte ideologic drepturile LGBTQ+ cu libertatea religioasă, trece cu vederea eforturile comunităților religioase de a stopa persecuțiile religioase în lume și prioritizează segmente ale societății civile într-un mod care nu mai ține cont de formula consacrată a democrației liberale. Negocierea, reflecția politică sau disponibilitatea la dialog etc. au lăsat locul autorității ideologice impuse prin documente internaționale emise de unelected bodies, ceea ce ridică o problemă de reconfigurare a democrației inclusiv în zona afacerilor religioase.

Chiar dacă la acest moment România nu se află între țările capabile să participe la dezbaterea internațională pe subiectul libertății religioase, temă de altfel din ce în ce mai prezentă în activitățile guvernelor din țările cu democrații consacrate (doar Departamentul de Stat al SUA are un buget de aproape jumătate de miliard de dolari pentru sprijinirea libertății

religioase în lume), atât Raportul ONU, cât și răspunsul Vaticanului sunt teme care ne arată dimensiunea, mizele și actorii globali ai libertății religioase.

În acest context, pare că a trecut neobservată instalarea noului Arhiepiscop romano-catolic de la Alba Iulia, Gergely Kovács, un erudit teolog fidel Vaticanului. Acesta îl înlocuiește pe monseniorul György Jakubinyi cunoscut în sferele diplomației și expertizei în domeniul afacerilor religioase drept o persoană care se uita mai degrabă spre Ungaria.

Arhidieceza romano-catolică de Alba-Iulia cuprinde ca teritoriu canonic aproape întreaga Transilvanie (cu excepția teritoriului canonic al Eparhiilor de Oradea și Satu Mare) și este populată în majoritate de credincioși de etnie maghiară, avându-și centrul spiritual la Santuarul Marian de la Șumuleu-Ciuc unde chiar Sfântul Părinte Papa Francisc a celebrat liturghia în data de 1 iunie 2019. Este, în fond, cea mai importantă dieceză catolică din țara noastră atât în ceea ce privește teritoriul canonic, numărul credincioșilor, cât și dinamica relațiilor interetnice.

Văzută strict din perspectiva tensiunilor dintre români și maghiari, înlocuirea arhiepiscopului Jakubinyi cu arhiepiscopul Kovács pare a fi o mișcare prin care Sfântul Părinte încearcă să crească calitatea dialogului interrreligios și interetnic in țara noastră.

Gergely Kovács nu este doar o persoană moderată, deschisă și erudită, dar are atuul de a fi format profesional, teologic și chiar uman în cei peste 20 de ani petrecuți la Vatican, din care timp de 13 ani a ocupat postul de director al Consiliului Pontifical pentru Cultură, înființat în anul 1982 de către Papa Ioan Paul al II-lea în logica enciclicei Gaudium et Spes(1965) a Papei Paul al VI-lea și a aggiornamento-ului lansat la Conciliul Vatican II. Misiunea Consiliului pentru Promovarea Culturii este aceea de a promova dialogului Bisericii Catolice cu alte culturi și a de identifica resurse teologice și intelectuale pentru indiferentismul religios. În fapt, din perspectiva Bisericilor tradiționale urgența culturală a anilor 1980, valabilă chiar și astăzi, este denunțarea liberalismului cultural ca mișcare ideologică asociată stângii politice și care-și propune eliberarea omului de sub tutela tradiției, a convenționalului și a reperelor clasice ale credinței.

La acest moment, dezbaterea internațională în domeniul libertății religioase în țările cu pretenții democratice este una debalansată în favoarea curentelor de stânga, asociate marii familii a liberalismului social și cultural. Acestea descriu religia ca fenomen cu potențial discriminator, aflat la baza multor gesturi de hate speech and crime, drept frână împotriva extinderii drepturilor LGBTQ+ și chiar barieră împotriva politicilor statului (a se vedea insistența critică a unor voci care solicită închiderea preventivă a lăcașurilor de cult în contextul temerii de răspândire a coronavirusului). Pe de altă parte, sunt state sau organizații internaționale care și-au asumat explicit promovarea rolului pozitiv al religiei într-o logică democratică și fără afectarea drepturilor și libertăților celor care nu împărtășesc o anumită credință religioasă.

Dimensiunea pozitivă a libertăţii religioase vizează recuperarea caracterului integrator şi comunitar al religiei, implicarea organizaţiilor religioase în activităţi apropiate de vocaţia lor teologică şi misionară, conform principiului subsidiarităţii, precum şi transmiterea mesajului că religia este un fenomen social care uneşte, nu dezbină oamenii.

Există, de asemenea, o pluralitate de conceptualizări ale libertății religioase, atât în literatura academică, cât și în terminologia guvernelor. Sintagma folosită de Departamentul de Stat al SUA este religious freedom, în vreme ce la nivelul UE și al organizațiilor internaționale (ONU, OSCE) se folosește freedom of religion or belief, sintagmă care este menită să includă explicit atât pe cei care împărtășesc o anumită credință religioasă, cât și pe cei care se consideră agnostici.

În acest context, numirea lui Gergely Kovács în scaunul de arhiepiscop al venerabilei Arhidieceze romano-catolice de Alba-Iulia este nu doar un gest prin care Sfântul Părinte Papa Francisc valorifică potențialul la dialog al societății românești foarte diverse din punct de vedere etnic și religios, ci și un gest prin care țara noastră este invitată să ia parte la dialogul internațional pe tema libertății religioase cu propriu bagaj spiritual generat de creștinismul românesc bimilenar și predispoziția noastră către toleranță și bună-conviețuire.

Una dintre prioritățile noului arhiepiscop ar putea fi chiar intensificarea muncii de alcătuire a dosarului de canonizare a lui Márton Áron, recunoscut ca „drept între popoare” de către Yad Vashem în anul 1999 pentru pozițiile și gesturile sale filosemite. Astăzi, recuperarea dimensiunii interreligioase și mai ales a luptei pentru libertate religioasă ale activității lui Márton Áron ar trebui să se constituie într-o arheologie teologică și istorică onestă ce ar putea evidenția, încă o dată, disponibilitatea națiunii române către europenitate și democrație.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to Blog
Comments Box SVG iconsUsed for the like, share, comment, and reaction icons

1 month ago

Catalin Raiu #forb

Războiul din Ucraina 🇺🇦 scoate la iveală modul duplicitar în care Rusia 🇷🇺 își justifică politica de agresiune militară cu ajutorul discursului teologic. România 🇷🇴 trebuie să rămână fidelă angajamentelor europene pe domeniul libertății religioase (printre care depolitizarea relației cu cultele religioase) și să contribuie proactiv la consolidarea democrației oriunde în lume, alături de SUA 🇺🇸 și UK 🇬🇧 ...

Comment on Facebook

Felicitari pentru discurs!

Cred că autocratul vladimir vladimirovici putin are vocația Bicetre-Kremlin, adică vocația secției de psihiatrie din Paris...Autocratul a stat suficient la Kremlin-Russia.

Palatul valorând un miliard de dolari aparținând autocratului vladimir vladimirovici putin este un mausoleu de lux,est o morgă de lux placată cu aur...Izolare și auto-izolare a autocratului putin care a devenit un robot sau artefax care nu are religie creștină...Religia autocratului este crima,genocidul...Terifiant...Duplicitatea acestuia cu iosif visarionovici stalin a creat religia războiului lingvistic, a războiului etnic, a războiului fratricid.

View more comments

2 months ago

Catalin Raiu #forb

De ce contează rezultatele privind afilierea religioasă? „Răspunsul e calibrat la nivel individual, subiectiv, de fiecare persoană în parte. Fiecare persoană e chemată să distingă apartenența ei. Nu există un instrument obiectiv exterior care să ghideze persoana către această apartenență. Adică nu există niciun fel de constrângere, nu se cere nicio dovadă, niciun document. Deci fiecare este liber să treacă ce consideră”, spune Cătălin Raiu.

www.libertatea.ro/stiri/carei-religii-apartineti-intrebarea-problema-de-la-recensamantul-populati...

„Cărei religii aparțineți?”, întrebarea-problemă de la recensământul populației. „Să pui ateu pentru că ai o problemă cu opulența preoților nu e o idee bună”
Mai mulți experți comentează problemele românilor privind intrebarea privind religia din chestionarul de recensamant.
...

Comment on Facebook

3 months ago

Catalin Raiu #forb

Live la emisiunea "Universul Credintei" TVR 1, moderata de Victor Dochia:
"Libertatea religioasă în contextul războiului din Ucraina"

#CatalinRaiu #FoRB #FoRBRomania #libertatereligioasa #stat #culte #Romania #Ucraina #solidaritate #ajutorumanitar #TVR #VictorDochia #UniversulCredintei
...

Load more

#NeverAgain #FoRB #FoRBRomania ...

Celebrating Queen’s Birthday 🇬🇧 ...

Warm wishes to the Jewish Community celebrating #RoshHashanah this weekend! May it be a year of peace and health! Shana Tova, Happy New Year! #FoRB #freedomofreligion #FoRBRomania ...

#FoRB #FoRBRomania #CatalinRaiu #religiousfreedom ...

This error message is only visible to WordPress admins

Error: API requests are being delayed. New posts will not be retrieved for at least 5 minutes.

Află ce e nou