Ce înseamnă întâlnirea Papei Francisc cu Patriarhul Kiril

Back to Blog
Ce inseamna intalnirea Papei Francisc cu Patriarhul
Posted by: Cătălin Raiu Tags: , , , , Comments: 0

Întâlnirea dintre Papă şi Patriarh nu e despre Marea Schismă din anul 1054, ci are semnificații mult mai actuale și mai profunde. 1054 este o falsă falie istorică. Deja la 1054 creștinismul răsăritean, respectiv cel apusean, evoluaseră diferit în foarte multe privințe. Bisericile erau foarte diferite și în bună măsură separate, dar nu stăteau neapărat una cu spatele la cealaltă într-o atmosferă de indiferență. În urma căderii Imperiului Roman de Apus (anul 476), Occidentul Europei era lipsit de mai bine de jumătate de mileniu de autoritate politică, iar Biserica Romei a ocupat acest spațiu al exercitării puterii politice. Răsăritul, dimpotrivă, teoretizase simfonia bizantină, iar Biserica Ortodoxă era protejată de un Imperiu și o civilizație cu mult superioare Occidentului.

O definire teologică a societății civile

Ceea ce cele două Biserici aveau în comun atât înainte, cât și mult timp după anul 1054, era monopolul asupra zonei non-politice și non-economice. Ceea ce nu este politic, adică nu-și propune să exercite putere politică și ceea ce nu este economic, adică nu-și propune să facă profit, este o zonă cunoscută astăzi drept societatea civilă. O societate civilă puternică și autentică este aceea care nu-și propune finalitățile politicii sau economiei în sensul dezvoltat de Carl Schmitt, dar influențează atât politicul, cât și economicul în scopul articulării binelui comun al societății.

Anterior Iluminismului, cu mult înainte de apariția marilor organizații ale societății civile în secolul al XIX-lea (partide politice, sindicate, organizații de caritate etc.), Biserica reglementa toate raporturile umane non-politice și non-economice. Toate instituțiile civile consacrate de modernitate ca fiind guvernate de către stat (căsătorie, divorț, adopție, moștenire etc.), dar mai ales cultura, educația și caritatea aparțineau comunităților religioase creștine. Non-politicul și non-economicul se epuizau în cadrul Bisericii și erau definite ca domeniulal carității, iubirii, respectului reciproc și prieteniei, toate puse sub semnul lui sumpatheia (nr: Grecescul sumpatheia înseamnă comuniune de sentimente, simțământ comun).

Unul dintre cei mai influenți teologi contemporani, John Milbank, remarcă rolul Bisericii medievale de a se ocupa nu numai de mântuirea sufletelor, ci și acela de a guverna întreaga zonă socială a carității și reconcilierii.

Ecclesia și sumpatheia

Iluminismul expropriază Bisericii o bună parte din aceste roluri, duce la nașterea statului modern care încet-încet va acapara raporturile civile, sociale și politice dintre cetățeni, iar societatea civilă nu se va mai suprapune peste Ecclesia, ci se va diversifica urmând spiritul liberalismului și democrației. Redefinirea societății civile în modernitate, drept o colecție de asocieri libere cetățenești care nu au scop politic sau economic, face ca Biserică să rămâne un simplu actor printre mulți alții. Dacă în epoca medievală grija față de săraci, orfani, invalizi etc. era apanajul Bisericii, în modernitate uniunile libere ale muncitorilor care poartă numele de sindicat sunt cele care  presează politicul pentru obținerea de drepturi și beneficii sociale. Această schimbare de paradigmă politică face ca Biserica să fie nevoită să se retragă cât mai mult din spațiul public și să fie localizată, impotriva voinței ei, într-un spațiu mai degrabă tăcut al societății civile.

Definiția liberală și post-creștină a societății civile a fost la rându-i coruptă de posmodernitate, iar astăzi înțelegem prin societate civilă un grup de ONG-uri foarte vocale la adresa puterii politice și extrem de combatante în privința unor drepturi și libertăți cetățenești importante, dar aflate la periferia binelui comun al societății. Teologic vorbind, spațiul definit drept sumpatheia s-a secularizat, s-a golit de virtute și s-a formalizat până în punctul în care cetățenii nu mai pot distinge între calitatea și interesele diverșilor actori ai societății civile. Societatea civilă așa cum este ea prezentată de presa de astăzi nu mai are în centru persoană umană, ci exclusiv pe cetățeanul-protestatar.

Atât întâlnirea istorică, dar mai ales declarația comună a Papei Francisc și a Patriarhului Kiril din data de 12 februarie 2016 au o maximă importanță în plan diplomatic. E vorba de un gest și un text care vor fi invocate în relațiile diplomatice foarte mult timp de aici încolo. Dar, cred că dincolo de aspectul politico-diplomatic, textul celor doi lideri bisericești consemnează într-un spirit democratic tocmai nostalgia perfect justificată a creștinismului de a recupera spațiul pierdut în ultimele două-trei secole, adică locul central în cadrul societății civile ca sumpatheia.

Astăzi, poate mai mult ca oricând, Bisericile sunt chemate să fie incomode nu în plan politic, ci în planul societății civile acolo unde, dacă ar arunca o simplă privire în trecutul și tradiția care le unește, vor găsi un tezaur inestimabil de resurse teologice pentru ca noi toți să trăim în democrații mai umane și mai consensuale.

Suntem preocupați de limitarea actuală a drepturilor creștinilor, chiar discriminarea lor, atunci când unele forțe politice, ghidate de ideologia unui secularism atât de adesea agresiv, depun eforturi să îi împingă la periferia vieții publice (Declarația comună a Papei Francisc I și a Patriarhului Kiril, 12 februarie 2016).

Tag: societate civilă, secularism, libertate religioasă, Papa, Patriarh

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to Blog
Comments Box SVG iconsUsed for the like, share, comment, and reaction icons

3 days ago

Catalin Raiu #forb

While listening to her reading, I caught myself on an absurd thought: my Russian-speaking children had to hide in the shelter and entertain themselves by reading Russian-language poetry, because Vladimir Putin decided to destroy Russian-speaking Ukrainian cities in order “to protect the Russian-speaking population” in Ukraine.
canopyforum.org/2022/06/23/religious-arguments-and-political-goals-behind-the-russian-ukranian-war/
...

3 months ago

Catalin Raiu #forb

Războiul din Ucraina 🇺🇦 scoate la iveală modul duplicitar în care Rusia 🇷🇺 își justifică politica de agresiune militară cu ajutorul discursului teologic. România 🇷🇴 trebuie să rămână fidelă angajamentelor europene pe domeniul libertății religioase (printre care depolitizarea relației cu cultele religioase) și să contribuie proactiv la consolidarea democrației oriunde în lume, alături de SUA 🇺🇸 și UK 🇬🇧 ...

Comment on Facebook

Felicitari pentru discurs!

Cred că autocratul vladimir vladimirovici putin are vocația Bicetre-Kremlin, adică vocația secției de psihiatrie din Paris...Autocratul a stat suficient la Kremlin-Russia.

Palatul valorând un miliard de dolari aparținând autocratului vladimir vladimirovici putin este un mausoleu de lux,est o morgă de lux placată cu aur...Izolare și auto-izolare a autocratului putin care a devenit un robot sau artefax care nu are religie creștină...Religia autocratului este crima,genocidul...Terifiant...Duplicitatea acestuia cu iosif visarionovici stalin a creat religia războiului lingvistic, a războiului etnic, a războiului fratricid.

View more comments

3 months ago

Catalin Raiu #forb

De ce contează rezultatele privind afilierea religioasă? „Răspunsul e calibrat la nivel individual, subiectiv, de fiecare persoană în parte. Fiecare persoană e chemată să distingă apartenența ei. Nu există un instrument obiectiv exterior care să ghideze persoana către această apartenență. Adică nu există niciun fel de constrângere, nu se cere nicio dovadă, niciun document. Deci fiecare este liber să treacă ce consideră”, spune Cătălin Raiu.

www.libertatea.ro/stiri/carei-religii-apartineti-intrebarea-problema-de-la-recensamantul-populati...

„Cărei religii aparțineți?”, întrebarea-problemă de la recensământul populației. „Să pui ateu pentru că ai o problemă cu opulența preoților nu e o idee bună”
Mai mulți experți comentează problemele românilor privind intrebarea privind religia din chestionarul de recensamant.
...

Comment on Facebook

Load more

#NeverAgain #FoRB #FoRBRomania ...

Celebrating Queen’s Birthday 🇬🇧 ...

Warm wishes to the Jewish Community celebrating #RoshHashanah this weekend! May it be a year of peace and health! Shana Tova, Happy New Year! #FoRB #freedomofreligion #FoRBRomania ...

#FoRB #FoRBRomania #CatalinRaiu #religiousfreedom ...

This error message is only visible to WordPress admins

Error: API requests are being delayed. New posts will not be retrieved for at least 5 minutes.

Află ce e nou