O judecătoare stagiară de la Judecătoria Suceava a fost eliberată din funcție prin hotărâre CSM pentru că nu s-a prezentat la examenul de capacitate. Femeia a refuzat să meargă sâmbăta la examen datorită confesiunii religioase. De altfel, judecătoarea a înregistrat la ÎCCJ, în decembrie 2021, o acțiune împotriva hotărârii CSM prin care i s-a respins cererea de a muta zilele de examen care picau sâmbăta pe motiv că nu-i permite confesiunea, fiind adventistă. În susținere, judecătoarea a invocat dispozițiile art. 29 din Constituția României, art. 9 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțată cauza Bayatyan c. Armeniei. Plenul CSM-ului a respins solicitarea judecătoarei, susținând, între altele că „pot exista tot felul de situații de ordin religios […] care pot determina pe unii candidați să solicite modificarea calendarului de examen, iar în măsura în care asemenea solicitări ar fi admise, pe lângă faptul că ar conduce la nesocotirea dispozițiilor legale și regulamentare incidente în materia examenului de capacitate, ar fi perturbată în mod grav organizarea și desfășurarea acestuia.”.
STIRIPESURSE.RO a cerut opinia unui avocat specializat în libertatea religioasă. Radu Zidaru punctează extrem de clar și transmite că ”(…) Libertatea religioasă nu este acordată de către Stat, nici de către Plenul CSM, ci este anterioară acestora. Statul numai o recunoaște”.
Cristi Șelaru: Domnule avocat, este libertatea religioasă un motiv justificat pentru a lipsi de la un examen de capacitate în magistratură?
Avocat Radu Zidaru: Mai întâi, țin să precizez că, în speță, sunt incidente două aspecte care o vizează pe doamna judecător. Pe de o parte, exercitarea libertății religioase, iar pe de altă parte îndeplinirea obligației de prezentare la examenul de capacitate în magistratură. Legea nr. 303/2004 republicată îngăduie, conform art. 25 alin. (2), lipsa de la acest examen datorită unor motive justificate. Ea nu precizează, însă, care sunt motivele justificate, dar putem deduce că este vorba de acele motive de o importanță sau gravitate ridicată și care au un caracter obiectiv. Spre exemplu, candidatul a fost împiedicat de o afecțiune medicală să se prezinte la examen sau unul din părinți i-a răposat. În asemenea cazuri, nu cred că CSM-ul ar fi aplicat măsura excluderii. Pe de altă parte, însă, pare-se că exercitarea libertății religioase nu constituie, în viziunea CSM-ului, un motiv temeinic care să justifice lipsa de la examen, aspect ce dă naștere la puternice semne de întrebare, în rândul societății civile, cu privire la religiozitatea sau anti-religiozitatea membrilor acestui organ colegial și la modul cum ei se raportează la libertatea religioasă. Până la urmă, întrebările sunt legitime, pentru că o raportare greșită la această problemă atât de delicată determină o soluție greșită. De asemenea, trebuie avut în vedere că libertatea religioasă este prevăzută în Constituție și nu poate fi îngrădită sub nicio formă [cf. art. 29 alin. (1)], astfel că ea trebuie considerată un motiv temeinic, în măsura în care exercitarea se face cu bună credință [cf. art. 57] și nu există indicii temeinice în legătură cu perturbarea unei activități de natură publică.
Cristi Șelaru: Așadar, libertatea religioasă nu este așa importantă în România?!
Avocat Radu Zidaru: Așa se pare și, aș spune că, din nefericire, ea este cenușăreasa drepturilor și libertăților fundamentale.
Cristi Șelaru: Și răspunsul Plenului CSM cât este de „justificat”?
Avocat Radu Zidaru: Consider că nu prea este. În primul rând, în viziunea Plenului CSM, „situațiile de ordin religios pot determina pe unii candidați să solicite modificarea calendarului de examen..”. Afirmația este foarte gravă, fiindcă, în esență, se face trimitere apriorică la ideea că însăși exercitarea libertății religioase poate perturba desfășurarea examenului de capacitate în magistratură. În al doilea rând, Plenul CSM argumentează respingerea cererii judecătoarei petiționare cu situații pur ipotetice, de genul: „dacă cererile ar fi admise […] ar conduce…” și „ar fi perturbată în mod grav organizarea și desfășurarea…”. Argumentația este vecină cu povestea drobului de sare, fiindcă „s-ar putea ajunge ca în fiecare zi a săptămânii candidații care împărtășesc convingeri religioase să invoce imposibilitatea de susținere a probei […] ceea ce ar conduce la un adevărat blocaj.”. Și, trebuie să dăm crezare acestor argumente, pentru că, teoretic și luna ar putea cădea din cer. În fine, CSM-ul pare să sugereze și reaua-credință ce s-ar putea ivi în exercitarea libertății religioase. Concluzionând, cererea a fost respinsă pe considerentul posibilității apariției unor situații, care, până la momentul actual, nu s-au materializat. De altfel, situațiile invocate nu au fost probate în vreun fel, în speță fiind vorba de o corigență a acelora care au fost chemați să evalueze obiectiv o situație dată, cu referire la libertatea religioasă.
Cristi Șelaru: Ce a lipsit în soluționarea situației respectivei judecătoare adventiste?
Avocat Radu Zidaru: Cred că deschiderea, decența și obiectivitatea. Libertatea religioasă nu este acordată de către Stat, nici de către Plenul CSM, ci este anterioară acestora. Statul numai o recunoaște. Așijderea și plenul CSM. În egală măsură, ea are un caracter intim, ține de persoană, și a o leza înseamnă a aduce o insultă chiar persoanei care o exercită, pentru că libertatea religioasă pune accentul pe persoană ca ființă rațională, sentimentală și volitivă.
Cristi Șelaru: S-au mai ivit astfel de cazuri în care magistrații să solicite amânarea respectivului examen?
Avocat Radu Zidaru: Personal, nu pot confirma acest aspect, aflând și eu de pe la emisiuni că ar mai fi existat un caz asemănător, care s-a soluționat cu admiterea cererii, dar, repet, nu pot confirma veridicitatea informației.
Cristi Șelaru: Judecătoarea exclusă din magistratură a contestat la ICCJ hotărârea prin care i s-a respins cererea de schimbare a datei de examen. Care credeți că va fi soluția ICCJ și urmările ei?
Avocat Radu Zidaru: Având în vedere imperfecțiunile soluției de respingere a cererii, cred că sunt șanse ca soluția să fie una de admitere, însă totul ține de obiectivitatea celor chemați să judece cauza, dincolo de convingerile lor religioase sau antireligioase. Ar fi regretabil ca cea din urmă convingere să întunece judecata lor. Pe de altă parte, miza este una chiar foarte mare pentru libertatea religioasă, în sensul că se va crea un precedent, pozitiv sau negativ, după caz. Sigur, în speță soluția în sine nu poate constitui izvor de drept, însă, categoric ea va influența, pe viitor, viziunea unora dintre judecători cu privire la libertatea religioasă. Presa s-a raportat ironic la adresa judecătoarei, numindu-o „judecătoare sâmbetistă” și este trist. La ora actuală, în România secolului XXI acest magistrat suferă pentru că a ales să-și exercite, în acord cu legea, credința religioasă.”
Radu Zidaru este avocat în cadrul Baroului București, membru al Centrului pentru Misiune și Studii Nomocanonice al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și expert în libertate religioasă în cadrul FoRB România.
În Hotărârea CSM nr. 182/2021 se arată următoarele: ”La data de 03.06.2021 a fost înregistrată la Consiliului Superior al Magistraturii solicitarea doamnei juclecător stagiar Ț.D.M. de la Judecătoria Suceava, având ca obiect stabilirea datelor de examen intr-o altă zi decât sâmbăta, întrucât doctrina confesiunii sale religioase nu permite prezentarea la un examen în ziua de sămbătă.
În sustinerea solicitării, doamna judecător stagiar a invocat prevederile art. 29 din Constitutia Romăniei, art. 10 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 9 din Conventia europeană a drepturilor omului, precum şi Hotărârea Curtii Europene a Drepturilor Omului, pronuntată în cauza Bayatyan impotriva Armeniei.
Plenul constată că, în cadrul unui astfel de examen, ce se desfăşoară o singură dată pe an şi implică o perioadă de desfăşurare in timp considerabilă, plecând de la numărul mare al candidatilor, pot apărea tot felul de situatii de ordin religios sau de orice altă natură care pot determina pe unii candidati să solicite modificarea calendarului de examen, iar, în măsura în care asemenea solicitări ar fi admise, pe lângă faptul că ar conduce la nesocotirea dispoziţiilor legale şi regulamentare incidente în materia examenului de capacitate, ar fi perturbată în mod grav organizarea şi desfăşurarea acestuia. Astfel, se pot ivi situaţii în care candidaţii la un astfel de examen, care împărtăşesc convingeri religioase diferite, să invoce imposibilitatea de susţinere a unei probe în diferite zile ale săptămânii sau chiar in fiecare a zi a săptămânii, ceea ar conduce la un adevărat blocaj.
Totodată, se reţine că ipoteza admiterii cererii petentei, de eliminare a zilelor de sâmbătă pentru susţinerea probelor, ar putea conduce la ivirea aceleiaşi situaţii din partea unor alţi candidaţi ce împărtăşesc o altă credinţă religioasă, ceea ce ar conduce la o discriminare pozitivă prin raportare la alte persoane.
In acelaşi sens, Plenul reţine şi Hotărărea nr. 878/16.12.2020 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, adoptată într-o situaţie similară, potrivit căreia respingerea solicitării de reprogramare a uneia dintre probele unui concurs asemănător nu întruneşte elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, existând o justificare obiectivă a refuzului, având în vedere anvergura concursului, precum şi costurile considerabile generate de organizarea acestuia, astfel încât sarcina organizatorului, de a reprograma unele dintre probe ar fi disproporţionată în raport cu resursele şi logistica implicate în organizarea şi desfăşurarea unui astfel de examen.”
Lasă un răspuns